Colosul de sticlă de lângă Biserica Armenească a fost ridicat pe albia râului Bucureștioara. Din cauza terenului nisipos, avizul pentru construcție ar fi trebuit să stabilească reguli mai mult decât exigente. Asta pentru că terenul nu ar putea suporta o construcție atât de grea, sunt de părere specialiștii. Mai mult, din punct de vedere urbanistic, zona a fost afectată.
Reprezentanții primăriei au spus că toate actele și avizele colosului care umbrește Biserica Armenească sunt în regulă.
Clădirile-mamut care au apărut în ultima vreme în Capitală sunt croite după o rețetă standard. Cele mai multe nu au aviz de mediu, sunt ridicate pe spații verzi și au luat locul unor parcuri. La temelia lor s-au jertfit sute de copaci. Consecințele nu s-au lăsat așteptate. Dincolo de imaginea unui oraș betonat, fundațiile blocurilor-turn au afectat nivelul pânzei freatice și pun în pericol clădiri din patrimoniul național.
Clădirea de oțel în care a izbucnit incendiul, Millennium Business Center, se află la numai 7 metri de Biserica Armenească, are peste 72 metri înălțime și o suprafață totală de peste 25.000 metri pătrați. Clădirea a fost dată în folosință în toamna anului 2006.
Construcția s-a aflat în mijlocul unui scandal de presă, după ce reprezentanții Bisericii Armenească au protestat în mod repetat, arătând că integritatea lăcașului de cult era amenințată de anvergura proiectului. Pentru că nu a fost cercetată structura straturilor de pământ din zonă, fundația colosului cu o adâncime de 28 metri a afectat grav rezistența Bisericii Armenești si a cladirilor din vecinătate. Apa provenită de la afluenții subterani ai Dâmboviței a spălat nisipul de sub monumentul arhitectonic, iar Biserica Armenească s-a rupt în trei bucăți într-o singură noapte. Au mai fost afectate casa parohială și Muzeul Dudian, aflate în imediata apropiere.
Ministerul Culturii si Cultelor de la aceea vreme nu a intervenit sub nicio formă în această poveste, lăsând lucrurile să se desfășoare în mod natural, deși există o legislație de protejare a monumentelor arhitectonice. Acum însă ministerul nu se sfiește să își arate revolta. "Este inexplicabil cum acest turn nu are acces al pompierilor. Bucurestiul nu are infrastructura să suporte așa ceva, o așa arhitectură", a declarat Petre Guran, consilierul ministrului Culturii.
Citește declarațiile Ministrului Theodor Paleologu aici
