Refuzul statului român, prin instituțiile sale, de a plăti restanțele recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive subminează puterea judecătorească, iar magistrații trebuie să primească despăgubiri morale, se arată în plângerea semnată de 400 de judecători și trimisă miercuri, la CEDO.
Magistrații solicită, în plângerea înaintată CEDO, punerea imediată în executare a hotărârilor judecătorești rămase definitive, referitoare la drepturile lor bănești, precum și obligarea statului român la plata de despăgubiri morale. Judecătorii care au semnat plângerea explică, în document, că Executivul a inoculat populației ideea că judecătorii urmăresc doar veniturile financiare și că nu sunt interesați de actul de justiție, fapt care ar fi dus la o scădere a încrederii românilor în corpul de magistrați.
De asemenea, judecătorii precizează, în plângere, că "suma datorată cu titlu de daune morale poate să fie la limita modicității, însă cererea de condamnare ar avea un caracter reparator, deoarece nicio profesie și nici unii dintre noi nu putem trăi în climatul de dezonoare la care a fost adusă profesia pe care o exercităm".
În documentul trimis la CEDO, judecătorii care l-au semnat arată că, deși mai multe instanțe din țară au emis hotărâri rămase definitive prin care statul este obligat la plata unor drepturi bănești, unele dintre acestea nu au fost puse în executare, în timp ce altele au fost achitate doar parțial. Mai mult, se arată în plângere, deși Guvernul a dat pe 19 noiembrie 2007 o ordonanță de rectificare bugetară pentru executarea acestor hotărâri judecătorești, Ministerul Finanțelor nu a aprobat deschiderea liniei de credit, "banii fiind cheltuiți în alegerile locale din 2007".
Magistrații mai arată, în plângerea formulată către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că Executivul a emis, în iunie 2008, Ordonanța de Urgență 75, prin care eșalona plata datoriilor către bugetari, ordonanță declarată însă neconstituțională de Curtea Constituțională a României (CCR), în ianuarie 2009. De asemenea, în plângere se amintește de faptul că Ordonanța de Urgență 225/2008, prin care plata titlurilor executorii a fost amânată pentru 31 martie 2009, a fost aprobată de Parlament prin lege, însă președintele României a refuzat promulgarea ei, trimițând-o spre reexaminare pe 5 iunie.
Magistrații arată că, în prezent, o adresă a ministrului Justiției către instanțe, prin care se anunța sistarea sporului de stres și solicitare neuropsihică de 50%, a generat noi procese pe rolul Curții de Apel București, în cadrul cărora Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și alte instanțe din țară, cer anularea acestui ordin. Adresa ministrului, emisă în data de 3 iulie, invocă Ordonanța de Urgență 71/2009, care reeșalonează, din nou, plata tuturor titlurilor executorii și amână orice executare silită până în 2012.
Judecătorii care au inițiat plângerea susțin că Executivului nu îi este permis "să invoce efectele crizei economice spre a acoperi o neexecutare culpabilă anterioară a hotărârilor judecătorești". Mai mult, magistrații acuză Guvernul de rea credință, având în vedere măsurile legislative luate de acesta, menite să întârzie sau să stopeze punerea în executare a hotărârilor definitive.
Totodată, magistrații susțin în plângere că Parlamentul și Guvernul nu își asumă răspunderea pentru numeroasele condamnări ale României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. "România și-a asumat o serie de obligații cu privire la independența sistemului judiciar care include și o componentă economică", se mai arată în documentul trimis la CEDO.
"Și judecătorii au creanțe. Statul a invocat criza financiară, dar criza este ulterioară hotărârilor, era obligatoriu ca drepturile să fie executate înainte", a explicat, pentru NewsIn, președintele Asocieției Magistraților din România, Mona Pivniceru. Mai mult, a adăugat aceasta, o nouă plângere ar putea să fie înaintată CEDO în septembrie, după întoarcerea din vacanță a celor mai mulți dintre judecători.
În altă ordine de idei, președintele AMR a spus că nu este exclus ca ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și ministrul Finanțelor, Gheorghe Pogea, "să se trezească cu noi denunțuri făcute în nume propriu de judecători, deoarece au umblat la leafa noastră".
