Propunerea legislativă care vizează suspendarea și, în ultimă instanță, eliberarea din funcție a procurorilor ale căror soluții de trimitere în judecată sunt infirmate de instanțe nu poate fi acceptată, pentru că nu are fundament juridic și justificare, a declarat procurorul general, Codruța Kovesi.
Laura Codruța Kovesi a afirmat că ”propunerile se referă doar la procurori, deși atât în România, cât și în celelalte țări ale Uniunii Europene legislația vizează răspunderea magistratului, nu doar a procurorului, mai ales pentru că, de-a lungul carierei profesionale un procuror poate deveni judecător și invers”. Kovesi a explicat că adoptarea unei asemenea reglementări ar crea un precedent periculos, ”în sensul sancționării judecătorilor cărora, din varii motive, cel mai adesea neimputabile, le sunt casate ori desființate hotărârile.”
Procurorul general a adăugat că, potrivit dispozițiilor din Legea 303/2004 privind statutul magistraților, suspendarea din funcție a magistratului nu este stabilită ca o sancțiune, cum se intenționează în propunerea legislativă, ci ca o măsură determinată de anumite împrejurări care îl împiedică pe magistrat să își exercite atribuțiile, fie din cauza punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, fie din cauza unei boli psihice. Astfel, o sancțiune aplicată magistratului trebuie să fie legată de o vină a acestuia, nu de o decizie luată de instanță într-un dosar în care procurorul a dispus trimiterea în judecată, a explicat Kovesi.
”O achitare nu presupune întotdeauna culpa procurorului care a întocmit rechizitoriu. Spre exemplu, achitarea de către instanța de judecată se poate dispune atunci când judecătorul apreciază că fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și aplică o sancțiune cu caracter administrativ. În acest caz, este binecunoscut faptul că aplicarea acestei dispoziții este o chestiune de pură apreciere, pe baza unor criterii stabilite de legiuitor”, a precizat pentru NewsIn procurorul general.
Kovesi a mai spus că în Legea 303/2004 este reglementată foarte clar situația eliberării din funcție atât a judecătorilor, cât și a procurorilor, pentru incapacitate profesională, fiind prevăzută, în lege, ca abatere disciplinară „exercitarea funcției, inclusiv nerespectarea normelor de procedură cu rea-credință sau din gravă neglijență dacă fapta nu constituie infracțiune, sancțiunea care poate fi aplicată fiind chiar excluderea din magistratură”, astfel că nu trebuie introduse noi dispoziții în acest sens.
De altfel, procurorul general precizează că este reglementat de către legiuitor, în prezent, dreptul la repararea pagubei - pentru faza de urmărire penală - exclusiv în sarcina persoanelor private de libertate ori cărora li s-a restrâns libertatea în mod nelegal, acțiunea în regres fiind obligatorie în cazul în care situația generatoare de daune a fost provocată cu rea-credință sau din gravă neglijență.
Parchetul General a trimis poziția sa motivată Ministrului Justiție și Consiliului Superior al Magistraturii, atunci când i s-a cerut părerea în legătură cu propunerea legislativă inițiată de președintele Senatului, Mircea Geoană, și senatorii PSD+PC Dan Voiculescu, Ion Toma și Viorel Arcaș
