Miercuri, jurnalista Ionela Arcanu, trimisul special Realitatea PLUS în Ucraina, a transmis din orașul Mariupol, centrul regiunii Donețk, primul mare oraș aflat la granița cu Rusia și care ar fi vizat în invazia rușilor.
„Zona este liniștită și foarte securizată. Localnicii susțin însă că, din punct de vedere militar, ar fi trebuit să fie declarată zonă de conflict. Numai că la nivel politic s-a luat decizia să nu se întâmple acest lucru, pentru că orașul produce foarte mulți bani și ar fi adus pierderi uriașe nu numai în zonă, ci întregii regiuni.
Pe drumul principal care leagă Mariupol de celelalte localități am trecut prin numeroase filtre organizate de Poliție și de Armată.
Ne-a fost interzis accesul pe unul din drumuri, pentru că în zona respectivă au mai avut loc atacuri cu grenade transportate de drone.
Ne-a fost interzis să filmăm orice, pentru că implica riscul să ajungem în închisoare”, a relatat, miercuri, jurnalistul Realitatea PLUS Ionela Arcanu, trimis special în Ucraina.
Oficialii ucraineni din domeniul apărării susțin că, la începutul lunii decembrie, Rusia a mărit numărul de trupe în apropierea graniței cu Ucraina la 120.000 de soldați, inclusiv personal suplimentar al armatei, forțelor aeriene și navale. Rusia a intensificat și operațiunile din Belarus, care se învecinează la nord cu Ucraina. Cu toate acestea, Vladimir Putin a negat o invazie în Ucraina, acuzând că ipoteza lansată despre invadarea Ucrainei de Rusia este una „provocatoare”.
În ultima lună, NATO și UE au avertizat Rusia în legătură cu masarea trupelor militare la granița cu Ucraina. NATO a transmis că „orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecinţe grave, iar preţul de plătit va fi mare”.
Reamintim că Rusia a anexat Crimeea într-o mișcare fără precedent în urmă cu peste 7 ani. Pe 21 martie 2014, la patru luni de la începutul protestelor pro-occidentale din Ucraina, președintele Vladimir Putin semna Legea care oficializa integrarea Crimeei în Federația Rusă. Doar cu o lună înainte ordona manevre militare la frontierea cu Ucraina, iar sediile Guvernului şi Parlamentului din Simferopol, capitala peninsulei Crimeea, au fost ocupate de miliții pro-ruse. La referendumul impus din 16 martie 2014, ucrainenii au fost forțați să aleagă între alipirea de Rusia și o autonomie mai mare a Ucrainei, însă votul era dat cu forțele militare în țară. După alipirea ilegală a Crimeei, cei 7 ani ce au trecut de atunci au fost marcați de încălcări ale drepturilor omului, ceea ce a atras sancțiuni din partea UE și a NATO. UE nu recunoaște anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Federația Rusă și continuă să condamne această încălcare a dreptului internațional.
Sursă FOTO: Facebook.com/IonelaArcanu
