Sezonul Nobelurilor se deschide cu anunțarea laureaților pentru medicină și științe, iar predicțiile indică faptul că, printre câștigători, vom regăsi cercetători din SUA, Marea Britanie, Japonia sau Germania
Predicții pentru medicină, chimie și fizică
Medicină: Pentru rolul în descoperirea și pentru cercetările de pionerat asupra telomerilor și a telomerazelor, predicțiile îi indică pe: Elizabeth H. Blackburn, profesor la Catedra de Biologie și Fiziologie "Morris Herztein", Departamentul de Biochimie și Biofizică, Universitatea California din San Francisco, Carol W. Greider, director al Departamentului de Biologie Moleculară Genetică, Școala de Medicina Johns Hopkins, Baltimore și Jack W. Szostak, profesor de Genetică la Școala de Medicină Harvard .
Pentru cercetările în domeniul traficului intracelular al membranelor: James E. Rothman, președinte al Departamentului de Biologie Celulară, profesor de Chimie, Universitatea Yale și Randy Schekman, cercetător la Institutul Medical Howard Hughes,
Pentru descoperirile fundamentale în domeniul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), care au revoluționat studiul funcțiilor cerebrale precum și în diagnoza lor în cadrul medicinii clinice: Seiji Ogawa, director al Laboratoarelor Ogawa pentru Studiul Funcțiilor Cerebrale, Fundația Hamano de Cercetare în Domeniul Științelor Biologice, Tokyo.
Chimie: Michael Grätzel, director al Laboratorului Fotonică și Interfețe, Institutul Federal Elvețian de Tehnologie (EPFL) din Laussane, pentru inventarea celulelor solare fotosensibilizatoare, în prezent cunoscute sub denumirea de celule Grätzel.
Jacqueline K. Barton, profesor la Catedra de Chimie "Arthur și Marian Hanisch Memorial", director al Diviziei de Chimie și Inginerie Chimică, Institutul Californian de Tehnologie din Pasadena, California, Bernd Giese, profesor la Departamentul de Chimie, Universitatea din Basel și Gary B. Schuster, decan al Școlii de Chimie, Institutul Tehnologic al statului Georgia, pentru cercetările lor de pionerat în domeniul transferului de electron din ADN.
Benjamin List, director al Institutului Max Planck pentru Cercetarea Cărbunelui, Mülheim an der Ruhr, Germania, pentru dezvoltarea catalizei organice asimetrice folosind enaminele.
Fizică: Yakir Aharonov, de la Departamentul de Fizică, Știința și Ingineria Informaticii, Universitatea Chapman și Sir Michael V. Berry, cercetător afiliat Societății Regale Engleze și profesor Emerit al Catredei de Fizică "Melville Wills", Universitatea din Bristol, pentru descoperirea Efectului Aharonov-Bohm, respectiv a Fazei Berry înrudită cu acesta.
Juan Ignacio Cirac, director al Diviziei Teoretice, Institutul Max Planck de Optică Cuantică, Garching, Germania și Peter Zoller, de la Institutul de Fizică Teoretică, Universitatea din Innsbruck și director Științific al Institutului de Optică Cuantică și de Informatică Cuantică din cadrul Academiei Austriece de Stiință de la Innsbruck, pentru cercetările lor de pionerat în domeniul opticii și a informaticii cuantice.
Sir John B. Pendry, cercetător afiliat Societății Regale Engleze, conducător al Grupului de Teorie a Materiei Condensate, Colegiul Imperial de Știință și Tehnologie, Londra, Sheldon Schultz, de la Universitatea California din San Diego și David R. Smith, director al Centrului de Studiu al Metamaterialelor și al Dispozitivelor Plasmonice, Universitatea Duke, Chapel Hill, pentru predicția și descoperirea refracției negative.
Premiile Nobel se acordă din 1901, pentru fizică, chimie, psihologie sau medicină, literatură și pace. Luni, 5 octombrie, Academia Suedeză anunță laureatul Nobel pentru medicină.
