Noul Guvern al Republicii Moldova va fi compus din 16 ministere, ca și cel anterior, și opt autorități administrative centrale. Din organigrama noului executiv lipsesc două ministere, iar unor ministere le-a fost modificată denumirea.
O decizie în acest sens a fost adoptată în prima lectură cu votul majorității deputaților din Parlament la ședința de joi, 17 septembrie. Noua structură a fost criticată dur de către deputații facțiunii Partidului Comuniștilor (PCRM).
Proiectul de modificare a Legii cu privire la Guvern propune excluderea cerinței pentru membrii guvernului de a avea în exclusivitate cetățenia R. Moldova. În plus, se propune constituirea Cancelariei de Stat și instituirea funcției de Ministru de Stat.
Viitorul Guvern va întruni următoarele ministere: Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Apărării, Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimnentare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Mediului, Ministerul Educației, Ministerul Culturii, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerul Sănătății, Ministerul Tineretului, Sportului și Turismului și Ministerul Tehnologiiloor Informaționale și Comunicațiilor.
Comparativ cu situația anterioară, au fost înființate trei struicturi noi: Ministerul Tineretului, Sportului și Turismului, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și Agenția Proprietății Publice. În același timp, au fost desființate Ministerul Reintegrării (MR) și Ministerul Administrației Publice Locale (MAPL).
Președintele Comisiei juridice numiri și imunități, Ion Pleșca, a menționat că funcțiile MR vor fi transmise unui birou național din cadrul Cancelariei Guvernului, condus de un viceprim-ministru pe problemele reintegrării țării.
Vladimir Țurcan, deputatul facțiunii PCRM, a spus că prin lichidarea acestui minister, se urmărește tergiversarea soluționării conflictului transnitrean.
Alexandru Tănase, deputatul fracțiunii PLDM, a declarat însă că rezolvarea conflictului transnistrean va fi o prioritate pentru orice guvernare. "Vă dați seama despre consecințele lichidării acestui minister? Ați întrebat oamenii ce locuiesc în zona de securitate dacă ei sunt de acord sau nu?", a întrebat deputatul PCRM, Vasile Șova, ex ministru al reintegrării.
Andrei Popov, deputatul facțiunii PDM, a spus că problema reintegrării țării nu este numai a unui singur partid.
Modificarea legii cu privire la Guvern, mai prevede și trecerea Serviciului Vamal în subordinea Ministerului Finanțelor, a Camerei de Licențiere în subordinea Ministerului Economiei, Agenției "Apele Moldovei" în subordinea Ministerului Mediului, iar sectorul viti-vinicol în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Trecerea Serviciului Vamal în subordinea Ministerului Finanțelor a trezit mari nemulțumiri din partea deputaților comuniști. Vadim Mișin, deputat PCRM, a întrebat dacă angajații Serviciul Vamal vor lăsa epoleții sau dacă Ministerul Finanțelor se va transforma într-o instituție militară.
De asemenea, au fost propuse și opt structuri pe lângă Guvern: Biroul Național de Statistică, Agenția Relații Funciare și Cadastru, Biroul Relații Interetnice, Serviciul Grăniceri, Agenția Moldsilva, Agenția Rezerve Materiale, Agenția Proprietății Publice și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției.
Deputații facțiunii PCRM, au criticat noua structură a executivului și nu au votat adoptarea ei. Potrivit deputatului comunist Valentin Guznac, activitatea Guvernului în structura propusă va însemna "o risipă de bani". "Structura dată nu corespunde promisiunilor electorale ale partidelor care au acces în Parlament și nu corespunde așteptărilor cetățenilor", a spus Guznac.
