Creditul de nevoi personale fără garanții, produsul-vedetă de până anul trecut al băncilor din România, este pus "în vitrină", ambalat în dobânzi și comisioane care taie din start apetitul clienților pentru finanțare. Mesajul băncilor, în cazul acestor credite, este unul foarte clar - “banii sunt încă scumpi, riscurile sunt încă mari, așa că trebuie să plătiți mai mult”.
Prețul creditelor negarantate a urcat la niveluri semnificative, din cauza marjelor de risc ridicate, pe care băncile le aplică acestor produse și care anulează, practic, reducerile de dobânzi anunțate.
Mai mult chiar, în unele cazuri, marjele depășesc semnificativ tăierile de dobânzi operate la împrumuturi. “Marja de risc se calculează pe probabilitatea că împrumutul nu poate fi plătit. Dobânzile din piață la creditele de nevoi personale fără garanții arată probabilitatea insolvenței beneficiarului. Există o întreagă modelare prin care băncile stabilesc aceste marje de risc”, explică președintele ING Bank, Mișu Negrițoiu.
Unele bănci aproape că au scos din ofertă împrumuturile fără garanții. Sau le acordă doar clienților care au o relație de lungă durată cu banca respectivă și au dovedit de‑a lungul timpului că sunt solvabili. Pentru clienții noi însă, acest produs a dispărut.
Reprezentanții băncilor comerciale spun că “nu au putut transfera întregul cost al crizei asupra clienților din portofoliu”, dar pentru clienții noi acestea sunt prețurile corecte, în condițiile în care riscul de credit continuă să urce în fiecare lună. Cu alte cuvinte, nivelul creditelor neperformante - ale clienților “care au un istoric cu banca” - influențează prețul pe care trebuie să îl plătească potențialii noi clienți.
