Strigător la cer. Copiii de la câteva adăposturi sociale din București sunt trimiși să muncească cu ziua. Modalitățile de exploatare a minorilor diferă de la un centru la altul. În unele cazuri, chiar angajații îi livrează pe post de zilieri la adresa clientului, iar în alte cazuri, cumpărătorul este invitat să si-i ridice singuri de la adăpost. Și prețurile diferă - munca micutilor costă între 100 și 300 de lei. Reporterii Realitatea TV au descoperit toate aceste lucruri în urma unei anchete filmate cu camera ascunsă.
Batem la poarta Direcției Generale de Asistență Socială a Protecției Copilului din sectorul 1, fostul adăpost pentru copii Sfânta Ecaterina. Îi spunem paznicului că avem nevoie de doi copii pentru curățenie. Nu suntem refuzați, mai mult chiar, aflăm că închirierea copiilor este o practică frecventă.
CLIENT: Domnule, cu cine pot vorbi și eu, că am și eu niște treabă de făcut pe acasă. Am niște...Am terminat de zugrăvit...Și mai am mobilă de cărat. La curățenie, cu astea...
PAZNIC: Lăsați-mi un număr de telefon.
(...)
PAZNIC: - Pentru mâine, da, se poate.
CLIENT: - Vreo doi-trei copii, așa... Să mă ajute. Dar să fie cuminți, adică nu....
PAZNIC: - Dar normal, că eu lucrez aici. Vă las buletinul meu.
CLIENT: - Nu-i vorba de așa...
PAZNIC: - Am doi ani de când lucrez aici.
CLIENT: - Nu, dar nu-i problema că să-mi lași matale garanție.
PAZNIC: - Sunt oameni serioși, care muncesc. Ei vor un ban pentru muncă.
CLIENT: - Ah, au mai lucrat. Au mai lucrat așa?
PAZNIC: - Da, normal.
Așa că începem negocierea. Omul de la paza are un tarif fix și promite că va livra chiar el copiii.
CLIENT: - Și cât mă costă?
PAZNIC: - Păi câte camere aveți?
CLIENT: - Două camere.
PAZNIC: - Păi...3 milioane la unul și 3 milioane la altul, 6 milioane.
CLIENT: - 6 milioane !?
PAZNIC: - Ia una o cameră și una o cameră și în 4-5-6 ore trage tare și termină.
CLIENT: - Și-ți dau banii când ? Când mă întâlnesc cu matale sau când termin ? Ca să stabilesc și asta.
PAZNIC: - Dai un avans cand vin eu cu ele.
CLIENT: - Și restul rămâne la nevastă-mea și rezolvi cu ea.
Aceeași situație și la adăpostul social Pinocchio, din București. La poartă ne întâmpină câțiva adolescenți și paznicul, care știe cum merg lucrurile.
CLIENT: Niște băieți să mă ajute și pe mine la grădinărit ?
PAZNICUL: E șeful aici...
COPIL: La o...?!
CLIENT: La o grădină.
COPIL: La o gradină?
CLIENT: Da.
COPIL: Ce aveți de făcut acolo?
CLIENT: De aranjat niște flori, de săpat puțin, de tuns iarbă…
În câteva momente, paznicul adună copiii, dar ne previne că are nevoie de acordul conducerii. Peste câteva minute apare și directorul-adjunct al adăpostului.
PAZNIC: Doamnă...a venit un domn.
EDUCATOAREA: Așa....
PAZNIC: Să-i ia la muncă.
PAZNIC: La niște săpări.
EDUCATOAREA: Care vor să plece? Ăștia mari! Hai!
Copiii nu vor să plece. Cedează totuși la insistența paznicului. Serviciile minorilor sunt, însă, mai ieftine decât la adăpostul precedent.
PAZNIC: Ce mă, bani de unde luați? De la dracu!
CLIENT: De pus niște flori, de aranjat un spațiu verde, d-astea.
(...)
CLIENT: E bine, mă, un milion?
PAZNIC: Mai vă dă poate un sandviș, ceva de mâncare…
CLIENT: Normal, că n-o să-i las pe inima goală.
Batem palma, iar a doua zi, de dimineață venim să ridicăm copiii, cum ne-a fost înțelegerea.
La fel de ușor minorii ar fi putut ajunge în mâinile unor traficanți de carne vie: odată ieșiți pe poarta centrului de plasament, urcați într-o mașină străină, nimeni nu le garantează că se vor mai întoarce. De data asta, însă, minorii au fost predați de reporterii Realitatea TV autorităților competente.
Unul dintre minorii închiriați de noi ne spune că este obișnuit să muncească cu ziua.
După ce a văzut cazurile filmate de echipa Realitatea TV, secretarul de stat de la Agenția pentru Protecția Drepturilor Ileana Savu i-a găsit vinovați doar pe paznicii adăpostului.
Polițiștii au deschis însă o anchetă care vizează și conducerea celor două centre.
