Codul educației a intrat în dezbatere publică. Chiar dacă a fost finalizat, proiectul legislativ stârnește în continuare controverse. În timp ce ministrul educației dorește ca documentul să intre în Parlament, sindicaliștii spun că pachetul legislativ va fi asumat de Guvern peste trei săptămâni. În plus, cele două părți au avut păreri contradictorii și în ceea ce privește unele prevederi existente în viitoarea lege.
Învățământul obligatoriu ajunge la 13 clase în loc de 10, iar grupa pregătitoare devine obligatorie. La sfârșitul clasei a patra, elevii vor fi supuși unei evaluări, iar la finalizarea gimnaziului vor mai trece printr-o testare.
Și Bacalaureatul se schimbă: vor fi două examene orale în timpul anului școlar - la limba română și o limbă străină, iar Bacalaureatul propriu-zis va însemna un examen la trei materii. O veste bună: timpul petrecut la școală se reduce, în medie, cu 5 ore.
Dacă vorbim și despre conduita elevilor, s-a încheiat cu fustele mini, piercing-urile, țigările sau revistele pentru adulți.
Schimbări sunt și pentru profesori. Vor fi evaluați psihologic și vor urma cursuri de formare profesională o dată la 5 ani. Dascălii care refuză aceste lucruri vor fi suspendați din învățământ. Pentru a deveni titular pe post, profesorul va fi mai întâi ucenic la un mentor. Stagiatura durează un an iar la final acesta susține trei inspecții și un test. Dacă trece de ele, poate merge la examenul de titularizare.
Propunerea ca directorii de școli să poată ocupa funcții politice a stârnit controverse. Părerile au fost împărțite și în legătură cu posibilitatea rectorilor de a fi și demnitari. Tot în învățământul universitar s-a stabilit ca profesorii soț și soție sau tată-fiu să nu mai poată preda în aceeași facultate, dacă au funcții de conducere.
