Codul educaţiei a intrat în dezbatere publică

Învăţământul obligatoriu ajunge la 13 clase în loc de 10, iar grupa pregătitoare devine obligatorie. La sfârşitul clasei a patra, elevii vor fi supuşi unei evaluări, iar la finalizarea gimnaziului vor mai trece printr-o testare.

Şi Bacalaureatul se schimbă: vor fi două examene orale în timpul anului şcolar - la limba română şi o limbă străină, iar Bacalaureatul propriu-zis va însemna un examen la trei materii. O veste bună: timpul petrecut la şcoală se reduce, în medie, cu 5 ore.

Dacă vorbim şi despre conduita elevilor, s-a încheiat cu fustele mini, piercing-urile, ţigările sau revistele pentru adulţi.

Schimbări sunt şi pentru profesori. Vor fi evaluaţi psihologic şi vor urma cursuri de formare profesională o dată la 5 ani. Dascălii care refuză aceste lucruri vor fi suspendaţi din învăţământ. Pentru a deveni titular pe post, profesorul va fi mai întâi ucenic la un mentor. Stagiatura durează un an iar la final acesta susţine trei inspecţii şi un test. Dacă trece de ele, poate merge la examenul de titularizare.

Propunerea ca directorii de şcoli să poată ocupa funcţii politice a stârnit controverse. Părerile au fost împărţite şi în legătură cu posibilitatea rectorilor de a fi şi demnitari. Tot în învăţământul universitar s-a stabilit ca profesorii soţ şi soţie sau tată-fiu să nu mai poată preda în aceeaşi facultate, dacă au funcţii de conducere.