"Sigur, opţiunea mea ar fi să facem datorii cât mai
puţine, să ne îndreptăm spre o periodă de bună chibzuire a resurselor
pe care le avem. Nu suntem în situaţia în care să trebuiască
să luăm o decizie cu apa la gură", a spus Traian Băsescu.
Pe o poziţie similară se plasează şi omul de afaceri Dinu Patriciu, dar
din alte considerente. "Ne
pregătim din nou să cerşim o finanţare publică, dacă nu chiar de la
însuşi FMI, măcar monitorizată de el. În loc să stimulăm capitalul
privat, vrem să ne finanţeze cei care au pus frână economiilor
emergente mai mult de jumătate de secol", a spus Dinu Patriciu. Acesta a adăugat că "un acord cu FMI este un
semn de slăbiciune şi nu un mesaj de încredere pentru investitorii
străini".
Fostul prim-ministru Adrian Năstase pledează pentru credit extern şi pentru un acord cu FMI. "Un acord cu FMI ar reprezenta nu neapărat un scop în
sine, cât un mijloc de a dobândi o mai mare credibilitate pe plan
internaţional pentru a obţine în condiţii mai bune împrumuturi de la
alte organizaţii internaţionale", a spus Năstase.
Reprezentanţii PD-L consideră că împrumutul extern este necesar pentru acoperirea deficitului bugetar. Petru Călian, deputat PD-L, spune că "avem nevoie de împrumut extern, dar trebuie să găsim
cea mai bună variantă, dar nu trebuie să neglijăm nici banii de pe
piaţa românească".
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a afirmat că reprezentanţii FMI vor veni săptămâna viitoare la Bucureşti. "Dacă am fi avut un acord cu FMI poate se stabiliza ratingul de ţară", a mai spus Geoană.
"Comisia Europeană are o tendinţă să ne împingă spre FMI. Există riscul ca planul anticriză să devină un plan al FMI", a mai spus Geoană.
Totodată, Geoană a atras atenţia asupra faptului că reprezentanţii FMI se vor uita atent la cheltuielile publice şi că ar putea impune modificarea politicii fiscale.
