Realitatea.NET a lansat o dezbatere și un sondaj pe tema privilegiilor parlamentarilor care comit fapte penale, la care au participat peste 6.000 de români. Cititorii noștri s-au pronunțat într-o majoritate covârșitoare, 95,57%, pentru eliminarea oricărui privilegiu pentru aleșii care comit fapte penale.
"Eu sunt de acord ca parlamentari să răspundă pentru faptele comise, pentru că până la urmă și ei sunt cetățeni ai acestei țări și trebuie să se supună legilor așa cum o fac și oamenii de rând", scrie Giulya.
"Dacă este făcător de fapte penale înseamnă că s-a greșit când a fost ales, deci ar trebui să suporte cu atât mai mult pedeapsa", crede Caloianu.
Un cititor dă exemplul unui alt stat european. "În Elveția, cei care au comis fapte penale nu mai au dreptul a avea funcții de responsabilitate în viața publică și nici în viața privată. Cazierul și certificatul de moravuri reglează aceasta procedură. În cazul unor infracțiuni flagrante, de mare gravitate, spionaj, tradare, deputații, senatorii, toți sunt reținuți și supuși procedurilor judiciare imediat. Deputații români și-au făcut legi pe măsura lor, astfel s-a ajuns la această situație de jaf și mafie".
Claude-Cesar crede că schimbarea în acest sens pornește de la alegători. "Politica înainte de toate înseamnă moralitate. Doamne, ce frumos spus! Și ce greu e de făcut! Când vom avea noi moralitatea să mergem cu toții la vot și să ne impunem voința, când vom alege pe cei morali, demni, raționali și nu pe cei care țipă mai tare sau care aruncă bani în noi, atunci ne vom câștiga statul de drept".
Tot despre moralitatea aleșilor vorbește și un alt cititor. El susține însă că alegătorii vor putea fi morali atunci când candidații vor da dovadă de același lucru. "Noi am putea fi morali, în cazul când vom vedea candidați morali! Dar, din păcate îi vedem tot pe cei din vechea gardă. De ce trebuie să alegem mereu răul cel mai puțin rău?", se întreabă el.
Totuși, unii susțin menținerea privilegiilor actuale ale parlamentarilor. "Legile actuale sunt bune. Sunt de inspirație europeană și sunt ca un filtru de protecție a parlamentarilor și miniștrilor contra abuzurilor juridice de tip politic din partea celorlalte puteri ale statului", explică un cititor.
Conform articolului 72 din actuala Constituție, "deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție".
În cazul unei infracțiuni flagrante, deputații sau senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției, urmând ca ministrul Justiției să îl informeze neîntârziat pe președintele Camerei asupra reținerii și a percheziției. "În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri", mai scrie în actuala Constituție.
Președintele Traian Băsescu a declarat recent că imunitatea aleșilor trebuie regândită, în sensul eliminării protecției pentru fapte de ordin penal.
