Coronavirus - România: 209648 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

Cititorii Realitatea.NET susţin eliminarea privilegiilor pentru aleşii care comit fapte penale

Wednesday, 18 February 2009, 12:04 Sursă: REALITATEA.NET

"Eu sunt de acord ca parlamentari să răspundă pentru faptele comise, pentru că până la urmă şi ei sunt cetăţeni ai acestei ţări şi trebuie să se supună legilor aşa cum o fac şi oamenii de rând", scrie Giulya.

"Dacă este făcător de fapte penale înseamnă că s-a greşit când a fost ales, deci ar trebui să suporte cu atât mai mult pedeapsa", crede Caloianu.

Un cititor dă exemplul unui alt stat european. "În Elveţia, cei care au comis fapte penale nu mai au dreptul a avea funcţii de responsabilitate în viaţa publică şi nici în viaţa privată. Cazierul şi certificatul de moravuri reglează aceasta procedură. În cazul unor infracţiuni flagrante, de mare gravitate, spionaj, tradare, deputaţii, senatorii, toţi sunt reţinuţi şi supuşi procedurilor judiciare imediat. Deputaţii români şi-au făcut legi pe măsura lor, astfel s-a ajuns la această situaţie de jaf şi mafie".

Claude-Cesar
crede că schimbarea în acest sens porneşte de la alegători. "Politica înainte de toate înseamnă moralitate. Doamne, ce frumos spus! Şi ce greu e de făcut! Când vom avea noi moralitatea să mergem cu toţii la vot şi să ne impunem voinţa, când vom alege pe cei morali, demni, raţionali şi nu pe cei care ţipă mai tare sau care aruncă bani în noi, atunci ne vom câştiga statul de drept".

Tot despre moralitatea aleşilor vorbeşte şi un alt cititor. El susţine însă că alegătorii vor putea fi morali atunci când candidaţii vor da dovadă de acelaşi lucru. "Noi am putea fi morali, în cazul când vom vedea candidaţi morali! Dar, din păcate îi vedem tot pe cei din vechea gardă. De ce trebuie să alegem mereu răul cel mai puţin rău?", se întreabă el.

Totuşi, unii susţin menţinerea privilegiilor actuale ale parlamentarilor. "Legile actuale sunt bune. Sunt de inspiraţie europeană şi sunt ca un filtru de protecţie a parlamentarilor şi miniştrilor contra abuzurilor juridice de tip politic din partea celorlalte puteri ale statului", explică un cititor.

Conform articolului 72 din actuala Constituţie, "deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

În cazul unei infracţiuni flagrante, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, urmând ca ministrul Justiţiei să îl informeze neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. "În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri", mai scrie în actuala Constituţie.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că imunitatea aleşilor trebuie regândită, în sensul eliminării protecţiei pentru fapte de ordin penal. 



Alte articole din: Ultimele Stiri
Alte articole din: Ultimele Stiri