Implementarea "credibilă" a programului de finanțare externă cu FMI și UE ar consolida planul României de aderare la zona euro potrivit programului deja asumat, cu intrare în ERM-2, zona de așteptare pentru adoptarea euro, în 2012, arată un raport Citi.
"În ciuda riscurilor de implementare a programului, mai ales în plan fiscal, în condițiile în care economia s-ar putea contracta cu 6% în acest an, credem că programul României cu FMI îmbunătățește și perspectivele țării pe termen mediu. În acest sens, repetăm că există mize mai mari în implementarea acordului decât depășirea crizei. O aplicare credibilă ar trebui să îi ușureze României drumul spre aderarea la ERM-2 în 2012", scrie Citi, într-un raport de cercetare macroeconomică publicat vineri.
În analiza efectuată de Citi, economiștii compară evoluția și perspectivele economiilor României și Bulgariei.
Astfel, ei amintesc că atât supraîncălzirea economiei și avântul creditării înaintea crizei au fost mai pronunțate în România față de Bulgaria.
"Cu toate că ambele țări au intrat în criza financiară cu deficite externe mari, există motive întemeiate să credem că natura și ritmul ajustării vor fi diferite. În primul rând, Bulgaria are consiliu monetar, în timp ce regimul cursului de schimb pentru România poate fi caracterizat ca unul cu flotare controlată. În consecință, România poate folosi moneda națională ca pe un factor de atenuare a șocurilor, ceea ce ar trebui, în principiu, să contribuie la evitarea unei ajustări costisitoare", subliniază analiștii.
Pe de altă parte, Bulgaria, care nu are avantajul de a-și folosi cursul de schimb, ar putea trece printr-o ajustare mai bine dozată, care se va face prin prețurile și salariile nominale.
"O privire mai atentă la ritmul ajustării în cele două state până în prezent sugerează că, în timp ce activitatea economică pare să se comprime într-un ritm similar, deficitul de cont curent se restrânge mai rapid în România. Acest lucru are probabil drept cauză un regim de curs diferit", scriu economiștii Citi.
Ei subliniază că, pe de altă parte, procesul dezinflaționist pare să fie mai solid în Bulgaria decât în România, iar politica fiscală practicată de statul vecin a fost mai prudentă, comparativ cu a României, care a fost prociclică.
