Președintele Traian Băsescu a câștigat, poate, lupta pentru supraviețuirea sa politică deocamdată, dar nu și-a îndeplinit promisiunile de modernizare și asanare a politicii din România, comentează The Economist în ediția sa de joi.
România a exasperat UE pentru că nu a reușit să își îmbunătățească, așa cum a promis, sistemul legal și judiciar, scrie ziarul.
În urmă cu două săptămâni, premierul român Emil Boc și-a condamnat propriul guvern la prăbușire, demițându-l pe ministrul de interne Dan Nica. Motivul invocat a fost că Nica, ce a reprezentat partenerul minoritar din coaliție, a declarat fără dovezi că sunt planificate fraude electorale ample la alegerile prezidențiale din 22 noiembrie. El nu a precizat cine este suspectat, dar acesta este un subiect delicat, potrivit The Economist.
Președintele român Traian Băsescu, un aliat apropiat al lui Boc, a câștigat puterea în 2004, construindu-și campania în jurul luptei anticorupție. De atunci, unii dintre cei mai înfocați susținători ai săi au devenit din ce în ce mai critici în ceea ce privește activitatea șefului statului.
Demiterea lui Nica a vizat să forțeze PSD să se retragă de la guvernare, lăsând o administrație minoritară condusă de susținătorii lui Băsescu, liberal-democrații, scrie cotidianul. Potrivit cinicilor, acest lucru a avut ca scop să asigure faptul că Ministerul de Interne, care se ocupă de alegeri, este în mâini sigure.
Ceea ce ar putea să funcționeze, subliniază The Economist, precizând, însă, că social-democrații au contraatacat săptămâna aceasta, aprobând o moțiune de cenzură ce a dus la căderea guvernului pentru prima dată după comunism. Dintr-un punct de vedere, votul, care a avut loc în 13 octombrie, a fost un progres, notează ziarul. Spre deosebire de anii '90, schimbarea guvernului nu a necesitat mineri care să distrugă străzile Bucureștiului.
Partidele de opoziție, inclusiv liberalii și formațiunile care reprezintă minoritatea maghiară și alte minorități etnice, reprezintă două treimi din Parlament. Ei au propus propriul lor candidat la funcția de premier, o personalitate apolitică, Klaus Iohannis. De etnie germană, el este de nouă ani primar al Sibiului, unul dintre cele mai atractive și mai bine administrate locuri din România, potrivit The Economist.
Această numire a consolidat credibilitatea taberei anti-Băsescu, unită, de altfel, doar prin ostilitatea față de președinte. Dar nu a știrbit deocamdată popularitatea acestuia din urmă: Băsescu are un avans de 13% față de principalul său contracandidat la alegerile din noiembrie.
Joi, președintele l-a însărcinat pe Lucian Croitoru, un consilier BNR, să formeze guvernul. Dacă Parlamentul îl va respinge, după cum este probabil, șeful statului poate să încerce încă o dată. El respinge ideea opoziției de a forma un guvern de tehnocrați, spunând că acest lucru este de domeniul anilor '90 și este doar o acoperire pentru politicienii care trag sforile. Pentru moment, echipa lui Boc rămâne în exercițiu.
Potrivit cotidianului, acuzațiile privind alegerile prezidențiale și nesiguranța în legătură cu viitorul guvern sunt doar surse de distracție de la problemele cele mai presante ale țării. Potrivit estimărilor, economia se va contracta cu circa 8% anul acesta. FMI și UE au acordat un împrumut de 20 de miliarde de euro pentru a ajuta țara să facă față crizei economice. În plus, România nu a implementat încă reformele nepopulare pe care le-a convenit cu creditorii săi.
