Problemele din Justiție sunt considerate de președinte o neîmplinire a mandatului său, subliniind faptul că trebuie stopată orice ingerință a factorului politic în acest domeniu.
Cele patru aspecte negative enumerate de președintele Tarian Băsescu din timpul mandatului său sunt: nu s-a realizat reforma constituțională, nu există nici o condamnare definitivă a unui înalt demnitar – "și aici este responsabilitatea judecătorilor" - , există încă o neîncredere a partenerilor europeni față de justiția din România și faptul că Parlamentul încă blochează unele dosare de presupusă corupție.
"Din păcate după aderare reformele din Justiție au fost amânate. Nu există încă niciun verdict. Deși am reușit să evităm clauza de salvgardare, am rămas cu sistemul de cooperare și verificare", a spus Traian Băsescu care a amintit că în 2004 ideea verificării unui demintar "era un subiect tabu".
"Reforma justiție a început în 2004 prin introducere de legi și și prin aducerea de oameni noi. Ceea ce vedeți acum în justiție este, în primul rând, rezultatul faptului că magistrații se bucură de libertate totală. Am convingerea că justiția, ca și presa, trebuie să treacă printr-o perioadă pentru a se maturiza. Consider că un moment important al mandatului meu a fost condamanrea regimului comunist. Nu a fost condamnat ca doctrină, ci pentru crimele comise. Prin acest gest am vrut să pun mandatul meu sub semnul unei schimbări definitive. După 2005 și mai ales după iulie 2007 s-au produs o deschidere fără precedent ale arhivelor Securității", a spus președintele.
Traian Băsescu a spus că a considerat o prioritate reforma serviciilor de informații: "Din acest motiv am numit directori SRI și SIE oameni din partidele aflate în opoziție. Acești oameni sunt educați în spiritul ideilor europene. O nemulțumire a mea este nefinalizarea dosarelor Revoluției. Eu nnu cer justiției o anume soluție, ci cer justiției să de o soluție. Lucru care este obligată să îl facă".
"Securitatea națională a fost una dintre precupările mele importante. În calitatea mea de președinte al CSAT am acționat pentru funcționarea instituțiilor statului pe principiile performanței și neimplicării politice. Strategia de securitate a României este un document modern care răsounde nevoilor de securitate a României. CSAT a aprobat reconfigurarea serviciilor de informații și unele modificări ale regulemantelor de funcționare, reforma lor fiind asistată și inspirată de serviciile țărilor occidentale. CSAT a aprobat constituirea comunității naționale de informații, am încurajat și sprijinit o relație transatalntică cât mai bună", a mai spus președintele.
