Aprobarea dată de irlandezi Tratatului de la Lisabona este o veste bună pentru Europa, a declarat președintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, relatează AFP.
"Mă bucură rezultatul referendumului irlandez. Irlandezii au demonstrat un real angajament pentru proiectul european, și-au confirmat dorința de a fi în centrul Europei", a mai declarat Buzek.
Secretarul de stat irlandez pentru afaceri europene, Dick Roche, a vorbit despre o victorie "zdrobitoare". "Este o victorie zdrobitoare. Am încredere că textul va fi adoptat cu un rezultat național apropiat de 60-40", a adăugat el.
Cursa cu obstacole continuă pentru Tratatul de la Lisabona cu "etapa" cehă
Etapa irlandeză a fost depășită sâmbătă, iar UE se grăbește să înceapă aplicarea Tratatului de la Lisabona, dar președintele ceh eurosceptic amenință să pună în pericol eforturile, relatează AFP.
Înainte chiar de votul irlandezilor, liderii europeni au început negocieri discrete pentru numirea unui președinte și a unui "ministru" de Externe pentru UE, funcții prevăzute de Tratatul de la Lisabona. Ei ar dori să clarifice lucrurile la viitorul summit european, de la sfârșitul lunii octombrie.
Numele cel mai citat pentru funcția de președinte este Tony Blair. Susținut de Paris și Londra, el este favorit, dar este respins de propria "familie" politică, socialiștii europeni, pentru că a susținut războiul din Irak și politici liberale, pe care le-a implementat când era la putere.
Șefii de state sau de guverne sunt cei care vor desemna președintele UE, iar noua figură a Uniunii nu va avea nevoie de aprobarea europarlamentarilor, care s-a putea întreba dacă este într-adevăr potrivit, în cazul lui Blair, să se plaseze la conducerea UE un om a cărui țară nu este în zona euro sau care refuză spațiul Schengen.
Mai este vehiculat numele premierului olandez, Jan Peter Balkenende.
În privința ministrului de Externe al UE, cu prerogative sporite, situația este mai confuză. El ar deveni, conform Tratatului de la Lisabona, vicepreședintele CE. Printre favoriți figurează fostul premier social-democrat finlandez Paavo Lipponen, comisarul pentru extindere, Olli Rehn, ministrul suedez de Externe, Carl Bildt.
Președinția suedeză a UE speră că personalitățile care vor reprezenta Europa vor fi găsite rapid, dar calendarul depinde de președintele ceh, Vaclav Klaus, care trebuie să semneze textul. El a spus că va aștepta până când Curtea Constituțională a țării se va pronunța asupra validității tratatului. Justiția tocmai a fost sesizată din nou de aleși apropiați ai președintelui.
Curtea ar putea aștepta până în 2010 pentru a da un răspuns, riscând astfel relansarea dezbaterii în Marea Britanie, unde conservatorii, favoriți pentru alegerile din primăvară, au promis că vor organiza un referendum, dacă vor câștiga.
