Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unei noi scheme de fraudă extrem de elaborate, în care escrocii se folosesc atât de identitatea operatorilor de telefonie mobilă, cât și de numele Directoratului, pentru a câștiga încrederea victimelor și a le fura datele personale și financiare.
Metoda este una complexă și presupune mai multe etape. Totul începe cu un apel telefonic în care victima este contactată de o persoană care pretinde că reprezintă operatorul de telefonie mobilă, se arată în mesajul postat pe pagina de Facebook a Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) .
Sub pretextul prelungirii contractului sau al actualizării datelor, interlocutorul solicită informații personale și coduri primite prin SMS, susținând că sunt necesare pentru activarea unor servicii.
La scurt timp, victima primește un al doilea apel. De această dată, escrocul pretinde că este angajat al DNSC și avertizează că a fost detectată o tentativă de fraudă, un furt de identitate sau o activare neautorizată a unei semnături electronice.
Cum câștigă încrederea victimelor
Pentru a părea credibili, atacatorii folosesc nume complete, presupuse coduri de angajat, numere de legitimație și chiar stabilesc o așa-zisă „parolă a convorbirii”, care ar urma să confirme identitatea unui viitor apelant.
Odată ce victima este convinsă că discută cu reprezentanți legitimi, conversația este direcționată către informații extrem de sensibile. Escrocii încearcă să afle la ce bănci are conturi persoana vizată, dacă are credite, economii, care sunt veniturile și soldurile aproximative, dar și date personale precum CNP-ul, codurile de autentificare primite prin SMS sau fotografii ale actelor de identitate.
Avertismentul DNSC. Ce trebuie să faci dacă primești un astfel de apel
Specialiștii în securitate cibernetică subliniază că DNSC nu solicită niciodată telefonic date bancare, coduri de autentificare, informații despre venituri, solduri sau copii ale documentelor de identitate.
Instituția precizează că nu monitorizează apelurile ori mesajele cetățenilor pentru a identifica „activități suspecte” și nu contactează oamenii pentru a le cere astfel de informații.
Experții recomandă românilor să nu ofere date personale sau financiare în urma unor apeluri nesolicitate și să nu transmită fotografii ale actelor de identitate către persoane necunoscute.
De asemenea, utilizatorii sunt sfătuiți să nu instaleze aplicații și să nu acceseze linkuri trimise de interlocutori care pretind că reprezintă instituții sau companii. În cazul oricărei suspiciuni, conversația trebuie întreruptă imediat, iar informațiile verificate prin canalele oficiale ale organizației respective.
Dacă datele sensibile au fost deja furnizate, DNSC recomandă contactarea de urgență a băncii și sesizarea autorităților competente.
De ce este periculoasă această metodă
Noua schemă se bazează pe o tactică sofisticată de manipulare psihologică. Victima este mai întâi convinsă că discută cu un operator de telefonie, iar apoi este speriată cu un presupus atac informatic. Această combinație de încredere și panică îi determină pe mulți să ofere informații pe care în mod normal nu le-ar divulga niciodată.