O investigație bazată pe documente consultate în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, arată că fostul internațional Emil Săndoi figurează într-un dosar de rețea al fostei Securități, deschis în perioada 1985-1989. Fostul fundaș al Universității Craiova a respins orice legătură cu poliția politică a regimului comunist și chiar a precizat că nu își amintește episoadele consemnate în documente.
Dosarul de rețea cu indicativul R225432 are 31 de file, potrivit investigației GsP. Documentele arată că Emil Săndoi avea 20 de ani la momentul presupusei recrutări, era jucător al Universității Craiova și student la Facultatea de Mecanică din oraș.
Emil Săndoi, în arhiva CNSAS
Datele din dosarele aflate la CNSAS arată că în 1985 Săndoi ar fi semnat un angajament prin care accepta să furnizeze informații Securități, sub numele conspirativ „Eugen”.
Înaintea recrutării, tânărul fotbalist a fost evaluat de serviciul secret comunist și caracterizat ca fiind disciplinat, liniștit, fără conflicte cu antrenorii sau colegii și fără vicii ori probleme de comportament.
Într-un raport datat 9 octombrie 1985, un ofițer de Securitate îl descria pe Săndoi drept „sociabil, respectuos” și „un tânăr inteligent”, apreciind că avea „reale posibilități informative” în cadrul Universității Craiova.
Lista de relații din fotbal
În aceeași zi cu presupusa semnare a angajamentului apare o „Notă de relații”, în care sunt menționați 12 fotbaliști și oameni din anturajul sportiv cu care Săndoi avea legături.
Potrivit documentului publicat de GSP, lista îi include pe Adrian Popescu, Octavian Popescu, Vasile Mănăilă, Gheorghe Popescu, Pavel Badea, Marian Bîcu, Florin Cioroianu, Dumitru Stîngaciu, Alpar Meszaros, Mihai Țîrlea, Bogdan Bănuță și Ovidiu Barba.
O parte dintre aceștia erau colegii săi la Universitatea Craiova, iar ceilalți proveneau din cercul echipei naționale de tineret sau de la alte cluburi din prima ligă. În document se preciza că existau și alte relații care puteau fi valorificate ulterior.
Șase note atribuite sursei „Eugen”
Mapa anexă a dosarului ar conține șase note informative atribuite sursei „Eugen”, redactate între martie 1986 și august 1989. Acestea vizau, între altele, activitatea maseurului Aurelian Țîcu, comportamentul fundașului Vasile Mănăilă și atmosfera din echipă în timpul cantonamentelor ori deplasărilor externe.
Documentele citate sugerează că ofițerii îl considerau pe „Eugen” o sursă cu acces atât în vestiarul Universității Craiova, cât și în lotul național de tineret.
Unele note din cantonamente nu semnalau fapte grave. După un stagiu de pregătire de la Bușteni, de exemplu, era consemnat că echipa nu avusese „probleme deosebite”, iar atmosfera fusese bună. Totuși, ofițerii foloseau astfel de informații în evaluările operative privind membrii lotului și deplasările externe.
Reacția lui Emil Săndoi
Contactat, Emil Săndoi a declarat că nu își amintește faptele descrise în arhivă și că nu poate confirma autenticitatea documentelor sau a semnăturilor atribuite lui.
„N-am avut nicio tangență cu fenomenul ăsta”, a spus fostul internațional. El a adăugat că nu știe nimic despre numele conspirativ „Eugen” și nici despre ofițerul Constantin Guță, susținând că eventualele discuții despre colegi ar fi putut avea doar legătură cu antrenamentele, prieteniile și viața de echipă.
