Guvernul se pregătește să renunțe, cel puțin pentru moment și parțial închiderile de capacități pe cărbune asumate prin PNRR. Decizia vine într-un moment în care sistemul energetic se confruntă cu probleme tot mai mari, iar autoritățile consideră că păstrarea unor grupuri în funcțiune este necesară pentru a limita riscurile în sezonul rece.
Ministerul Energiei urmează să informeze Comisia Europeană că România nu va mai închide, la sfârșitul lunii august, mai multe grupuri energetice pe cărbune prevăzute în planul inițial. Argumentul principal este situația dificilă a sistemului energetic și lipsa unor capacități suficiente care să ofere siguranță în perioada următoare, potrivit unor surse apropiate situației, citate de economica.net.
Măsura înseamnă însă și riscul unor pierderi financiare din fondurile europene alocate prin PNRR.
Ce grupuri pe cărbune nu vor mai fi închise la 31 august
Astfel, la 31 august nu vor mai fi retrase din exploatare un grup de 330 MW de la Turceni și cele două grupuri pe cărbune de la Craiova, care au împreună o putere instalată de 300 MW.
Este vorba despre capacitățile pe care România se angajase să le închidă prin PNRR, în cadrul jalonului 119 A. Cifrele menționate reprezintă puterea instalată, în condițiile în care puterea disponibilă efectiv este mai mică.
În schimb, CET Govora, cu o putere instalată de 100 MW, va fi închisă. În cazul acesteia există alternative de producție, astfel că autoritățile consideră că retragerea din exploatare poate fi făcută fără același nivel de risc pentru sistem.
Deocamdată, nu este cunoscută perioada pentru care România va solicita amânarea închiderii grupurilor de la Turceni și Craiova.
România a trimis deja o alertă la Bruxelles
Gravitatea situației a determinat România să transmită, încă de săptămâna trecută, o alertă timpurie Comisiei Europene și statelor membre cu privire la problemele din sectorul energetic.
În acest context, menținerea temporară a unor grupuri pe cărbune este văzută de autorități drept una dintre soluțiile prin care poate fi păstrată o rezervă suplimentară de producție pentru perioada rece.
Decizia intră însă în contradicție cu angajamentele asumate de România prin PNRR și poate avea consecințe asupra banilor europeni.
Seceta complică și mai mult situația
Seceta a afectat producția hidro, iar debitele reduse ale râurilor și ale Dunării pun presiune suplimentară asupra sistemului energetic.
În același timp, centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă funcționează în prezent cu un singur reactor din cele două. Chiar și unitatea aflată acum în funcțiune ar putea fi oprită dacă debitul Dunării nu crește.
Efectele acestei situații nu se limitează la perioada actuală. Sistemul energetic românesc riscă să intre în iarnă cu rezervele din lacurile de acumulare considerabil mai mici decât în anii anteriori.
Apa din lacuri este utilizată în această perioadă pentru acoperirea vârfurilor de consum, ceea ce reduce rezervele disponibile pentru lunile următoare.
Câți bani riscăm să pierdem din PNRR
Jalonul referitor la decarbonizare are o valoare totală de 771 de milioane de euro. În cazul în care Comisia Europeană ar considera că neîndeplinirea jalonului 119 A trebuie sancționată integral, România ar putea pierde întreaga sumă aferentă.
Guvernul speră însă ca Bruxelles-ul să țină cont de progresele făcute în ansamblul măsurii de reformă și să nu aplice penalizarea pentru întregul jalon ca și cum acesta ar fi fost evaluat separat.
