Potrivit CMR, noul Cod a fost actualizat pentru a se alinia standardelor europene, legislației în vigoare și evoluțiilor din medicină, răspunzând provocărilor generate de digitalizare, publicitate medicală, telemedicină și utilizarea inteligenței artificiale. De asemenea, documentul promovează respectul față de pacient, demnitatea medicului și încrederea publică în profesia medicală.
Prin acest demers, Colegiul Medicilor din România (CMR) actualizează cadrul etic și profesional al exercitării profesiei de medic, în concordanță cu realitățile actuale și transformările majore din sănătate, dar și pentru a răspunde provocărilor generate de digitalizare, comunicarea și publicitatea medicală, folosirea inteligenței artificiale în actul medical, precum și pentru a combate dezinformarea în medicină și a întări principiile medicinei bazate pe dovezi științifice.
Scopul principal al noului Cod de Deontologie Medicală este de a consacra ca principiu independența și demnitatea medicului, de a consolida încrederea publică în profesia medicală și de a proteja pacientul, reafirmând valorile fundamentale ale medicinei: respectul pentru viață, respectarea științei, profesionalismul, competența, integritatea și solidaritatea profesională.
Noul Cod de Deontologie Medicală aduce în atenție principiul medicinei bazate pe dovezi științifice. În acest sens, „medicii au obligația de a respecta principiul medicinei bazate pe dovezi științifice, precum și de a promova opinii și mesaje medicale fundamentate pe dovezi științifice, pe adevăr științific verificabil, general acceptate și susținute de comunitatea medicală academică modernă, în conformitate cu legislația în vigoare, în limitele specialității și competențelor medicale deținute”.
De asemenea, noul Cod aduce o nouă perspectivă asupra comportamentului profesional și etic al medicului, precum și principii pentru combaterea dezinformării medicale. Astfel, constituie fapte nedeontologice folosirea autorității profesionale a medicului pentru a acredita informații neverificate, pseudoștiințifice ori contrare cunoștințelor medicale actuale, nefundamentate pe dovezi științifice sau pe adevăr științific verificabil, cu potențial de a afecta sănătatea publică.
Noul Cod readuce în atenția medicilor și prevederi în legătură cu medicina la sfârșitul vieții, respectiv „în cazul pacienților la finalul vieții, medicul, în limitele competențelor sale, are datoria de a asigura îngrijiri terminale și paliative fără discriminare pe criterii de vârstă, de diagnostic și prognostic infaust, în conformitate cu prevederile Ghidului Consiliului European privind îngrijirile la sfârșitul vieții și legislația în vigoare”.
De asemenea, Codul prevede reguli clare privind comunicarea publică și publicitatea medicală. Informațiile transmise în spațiul public trebuie să fie corecte, verificabile și neutre, eliminând promisiunile, comparațiile sau orice formă de publicitate care ar putea afecta demnitatea profesiei. În același timp, sunt clarificate canalele de comunicare acceptate și se stabilesc norme de responsabilitate pentru utilizarea rețelelor sociale, astfel încât imaginea profesiei medicale să fie protejată, iar publicul să primească informații corecte și bazate pe dovezi științifice.
Prin noul Cod, se consolidează principiile fundamentale ale profesiei medicale: prioritatea interesului pacientului, respectul pentru demnitatea umană, nediscriminarea, independența profesională și protejarea secretului medical în era digitalizării.
Relația medic-pacient este exclusiv profesională și are la bază competența medicului și respectarea de către pacient a recomandărilor medicale în urma consimțământului informat. Totodată, medicul curant are datoria de a respecta dreptul pacientului la o a doua opinie medicală.
Un alt punct important vizează stabilirea regulilor de comportament în activitatea medicală. Codul interzice denigrarea colegilor, promovând în schimb respectul reciproc, colaborarea și sprijinul între medici. De asemenea, noul Cod prevede că, în orice situație litigioasă ori divergență în activitatea profesională, cu un alt membru al Colegiului, înaintea oricărui demers public, este obligatorie procedura de conciliere din cadrul Comisiilor de litigii organizate la Colegiile Medicilor teritoriale.
Un alt element de modernizare îl reprezintă reglementarea clară a practicii medicale la distanță, prin telemedicină, și definirea modului etic în care aceasta poate fi utilizată, cu respectarea confidențialității și a consimțământului informat.
De asemenea, Codul stabilește limitele și rolul inteligenței artificiale în actul medical, precizând că aceasta poate fi utilizată doar ca instrument auxiliar, fără a substitui raționamentul clinic al medicului.
Noul Cod reafirmă independența profesională a medicului, care are dreptul și obligația de a refuza orice dispoziție administrativă sau economică ce contravine standardelor medicale ori siguranței pacientului, fără teama de sancțiuni.
Totdată, Codul apără caracterul liberal al profesiei medicale, reafirmând că decizia clinică aparține exclusiv medicului.
„Noul Cod de Deontologie Medicală este un cod al respectului – față de pacient, față de colegi și față de profesia medicală. Este un instrument modern, adaptat medicinei de astăzi, care, în același timp, apără demnitatea medicului și protejează pacientul. Prin acest Cod, Colegiul Medicilor din România reafirmă că etica este fundamentul încrederii dintre medic și societate. Adoptarea noului Cod de Deontologie Medicală reprezintă unul dintre pașii esențiali în modernizarea instituției Colegiului Medicilor din România, în reconsolidarea rolului CMR în cadrul sistemului de sănătate și în îmbunătățirea percepției publice asupra profesiei medicale, demers pe care l-am început cu noile organisme ale CMR încă de la preluarea mandatului de președinte al Colegiului Medicilor din România. Le mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat intens la elaborarea acestui document”, a declarat Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România.
Totodată, documentul pune accent pe transparență și pe raportarea conflictelor de interese, dar și pe principiul specializării profesionale.
