Faimosul Comitet Național Pentru Supraveghere Macroprudentiala reprezintă una dintre cele mai abile mișcări politice. Autorul este președintele Klaus Iohannis. Efectul acestui proiect este multiplu. Dacă se va realiza atunci, o bună parte din terenul de joc al puterii va trece, finalmente, în subordinea Palatului Cotroceni. Guvernul își va pierde unele dintre cele mai importante prerogative. Securitatea extinsă în domeniul financiar-economic va fi înfăptuită. Iar dacă nu se realizează, atunci actuală majoritate parlamentară va putea primi o lovitură mortală.
Afirmațiile de mai sus trebuie, desigur, explicate. Conform Strategiei De Securitate Extinsă, aprobată de Parlament, instituției prezidențiale îi vor reveni roluri și puteri sporite, în diverse domenii. Printre care domeniul financiar-economic. Asistăm astfel la o permutare de atribuții dinspre Guvern către președinție. Numai că respectivă strategie, pentru a deveni funcțională, trebuie implementată. Și, iată că, într-un moment extrem de delicat, care, practic, a înghețat raporturile Președinte - Guvern, cel al retrimiterii în Parlament al Codului Fiscal, este lansată, cumva, din neant, o bombă cu efecte devastatoare. Acest proiect de lege, pentru crearea unui hiperorganism. Plasat deasupra Guvernului. Independent de Guvern. Care poate contesta aproape orice decizie a Executivului - pentru că aproape orice decizie s-ar putea interpreta că are efecte vizând macrostabilitatea - și care, atenție, poate emite recomandări care sunt obligatorii pentru Guvern. Acest Comitet Național se va substitui, așadar, într-o bună măsură, Guvernului. Preluându-i, practic, prerogativele. Mai mult chiar, în domeniul respectiv, controlul exercitat de Parlament va deveni superflue. Deci, și Parlamentul își va exercită mai puține prerogative.
Și ce este acest Comitet Național? Este, nici mai mult, nici mai puțin, decât Guvernatorul Băncii Naționale. Domnul Mugur Isărescu. De ce? Pentru că deciziile le iau nouă membrii. Dintre cei nouă membrii, cinci, adică întotdeauna majoritatea, sunt reprezentanți BNR. Respectiv, Guvernator, Prim-viceguvernatorul, doi Vice-guvernatori, precum și Economistul Șef al Băncii Centrale. Puțini știu că, așa cum funcționează BNR, ea este o copie a unui sistem militarizat. Fără niciun fel de dubiu, deciziile le ia comandantul. Adică, guvernatorul. În BNR, ordinele se execută și nu se discută.
Se formează, așadar, sub ochii noștri, un nou binom, deosebit de interesant. Binomul Președinte - Guvernator. Dacă proiectul reușește, acest binom va conduce, practic, România. Guvernul va deveni un instrument de execuție.
Dar cum s-a ajuns aici? Răspunsul la această întrebare este extrem de interesant. Pentru că, până una-altă, proiectul de lege este avansat și aprobat de câțiva membrii ai Guvernului. Atenție, ai Guvernului care încă se cheamă Guvernul Ponta. Ceea ce înseamnă, nici mai mult, nici mai puțin, că în interiorul Executivului a fost creată o masă critică de persoane, care, politic, susțin proiectele lui Klaus Iohannis. Și atunci cine s-ar mai putea îndoi de faptul că Victor Ponta este sărit din schemă? Adică, trimis pe fărașul fărașului.
Mai departe este încă și mai palpitant ce urmează. Se va întruni Parlamentul. În Parlament, fiecare partid va decide ce are de făcut în această chestiune, vitală pentru viitorul României. Pentru unele partide, aprobarea proiectului de lege va fi interpretată drept o chestiune de interes național. Că să dau cel mai incitant exemplu, UNPR, cu domnul Gabriel Oprea la vârf, va putea decide în acest sens. Ceea ce va însemna, practic, o fractură majoră în alianța aflată la guvernare. Și un pas decisiv către o schimbare de paradigmă în ceea ce privește puterea executivă. Și, dacă așa se vor întâmpla lucrurile, mă întreb ce șanse ar mai avea Guvernul Victor Ponta să-și mai vadă aprobat faimosul Cod Fiscal?
Cu certitudine, există o înțelegere perfectată, atât în țară, cât și în afară țării, între Președintele României și Guvernatorul BNR. Dacă am dreptate, atunci, din această perspectivă cel puțin, domnul Mugur Isărescu devine, nici mai mult, nici mai puțin, decât un instrument de comandă al președintelui Klaus Iohannis.
Sorin Roșca Stănescu
Sursa: corectnews.ro
