Afirmaţiile de mai sus trebuie, desigur, explicate. Conform Strategiei De Securitate Extinsă, aprobată de Parlament, instituţiei prezidenţiale îi vor reveni roluri şi puteri sporite, în diverse domenii. Printre care domeniul financiar-economic. Asistăm astfel la o permutare de atribuţii dinspre Guvern către preşedinţie. Numai că respectivă strategie, pentru a deveni funcţională, trebuie implementată. Şi, iată că, într-un moment extrem de delicat, care, practic, a îngheţat raporturile Preşedinte - Guvern, cel al retrimiterii în Parlament al Codului Fiscal, este lansată, cumva, din neant, o bombă cu efecte devastatoare. Acest proiect de lege, pentru crearea unui hiperorganism. Plasat deasupra Guvernului. Independent de Guvern. Care poate contesta aproape orice decizie a Executivului - pentru că aproape orice decizie s-ar putea interpreta că are efecte vizând macrostabilitatea - şi care, atenţie, poate emite recomandări care sunt obligatorii pentru Guvern. Acest Comitet Naţional se va substitui, aşadar, într-o bună măsură, Guvernului. Preluându-i, practic, prerogativele. Mai mult chiar, în domeniul respectiv, controlul exercitat de Parlament va deveni superflue. Deci, şi Parlamentul îşi va exercită mai puţine prerogative.
Şi ce este acest Comitet Naţional? Este, nici mai mult, nici mai puţin, decât Guvernatorul Băncii Naţionale. Domnul Mugur Isărescu. De ce? Pentru că deciziile le iau nouă membrii. Dintre cei nouă membrii, cinci, adică întotdeauna majoritatea, sunt reprezentanţi BNR. Respectiv, Guvernator, Prim-viceguvernatorul, doi Vice-guvernatori, precum şi Economistul Şef al Băncii Centrale. Puţini ştiu că, aşa cum funcţionează BNR, ea este o copie a unui sistem militarizat. Fără niciun fel de dubiu, deciziile le ia comandantul. Adică, guvernatorul. În BNR, ordinele se execută şi nu se discută.
Se formează, aşadar, sub ochii noştri, un nou binom, deosebit de interesant. Binomul Preşedinte - Guvernator. Dacă proiectul reuşeşte, acest binom va conduce, practic, România. Guvernul va deveni un instrument de execuţie.
Dar cum s-a ajuns aici? Răspunsul la această întrebare este extrem de interesant. Pentru că, până una-altă, proiectul de lege este avansat şi aprobat de câţiva membrii ai Guvernului. Atenţie, ai Guvernului care încă se cheamă Guvernul Ponta. Ceea ce înseamnă, nici mai mult, nici mai puţin, că în interiorul Executivului a fost creată o masă critică de persoane, care, politic, susţin proiectele lui Klaus Iohannis. Şi atunci cine s-ar mai putea îndoi de faptul că Victor Ponta este sărit din schemă? Adică, trimis pe făraşul făraşului.
Mai departe este încă şi mai palpitant ce urmează. Se va întruni Parlamentul. În Parlament, fiecare partid va decide ce are de făcut în această chestiune, vitală pentru viitorul României. Pentru unele partide, aprobarea proiectului de lege va fi interpretată drept o chestiune de interes naţional. Că să dau cel mai incitant exemplu, UNPR, cu domnul Gabriel Oprea la vârf, va putea decide în acest sens. Ceea ce va însemna, practic, o fractură majoră în alianţa aflată la guvernare. Şi un pas decisiv către o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte puterea executivă. Şi, dacă aşa se vor întâmpla lucrurile, mă întreb ce şanse ar mai avea Guvernul Victor Ponta să-şi mai vadă aprobat faimosul Cod Fiscal?
Cu certitudine, există o înţelegere perfectată, atât în ţară, cât şi în afară ţării, între Preşedintele României şi Guvernatorul BNR. Dacă am dreptate, atunci, din această perspectivă cel puţin, domnul Mugur Isărescu devine, nici mai mult, nici mai puţin, decât un instrument de comandă al preşedintelui Klaus Iohannis.
Sorin Roşca Stănescu
Sursa: corectnews.ro
