Președintele Klaus Iohannis convoacă un referendum pe teme de interes național, ale cărui rezultate, dacă vor fi validate, nu sunt menționate explicit de lege ca fiind obligatorii. Cu toate acestea, specialiștii consultați de Gândul explică faptul că, după cum a decis Curtea Constituțională în 2012, ele sunt obligatorii în sensul că Parlamentul sau Guvernul nu poate legifera contrar rezultatului referendumului, scrie Mediafax
Cu toate acestea, nu există o sancțiune legală directă dacă voința populară nu este respectată, cum de altfel nu există sancțiuni nici pentru neaplicarea deciziilor Curții Constituționale. „Nu înțeleg nimic, nici Dragnea, nici Iohannis. E foarte complicat”, arată profesorul de drept constituțional Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului.
El consideră că președintele nu avea motive constituționale să renunțe la tema grațierii la referendum și că politicienii fac confuzii, voite sau nu, între prevederile Constituției. De altfel, Iohannis a anunțat de la Strasbourg că nu a pomenit de grațiere în scrisoarea către Parlament, pentru că „așa i s-a părut cel mai potrivit”.
Experții consultați consideră că marele risc al acestui referendum convocat de Klaus Iohannis ține de cât de vag va fi formulată întrebarea sau întrebările sale, pentru că o întrebare de tipul „susțineți lupta anticorupție” ar duce această consultare populară în irelevanță, lucru pe care deja marșează și Liviu Dragnea sau premierul Sorin Grindeanu, care afirmă zâmbitori că și ei susțin lupta anticorupție.
„Întrebăm poporul dacă legile mai trebuie respectate în România?”, se întreabă în acest sens judecătoarea Dana Gîrbovan, președintele UNJR. Spre deosebire de referendumurile privind modificarea Constituției sau demiterea președintelui țării, pentru cele consultative privind teme de interes național, așa cum este cel convocat de președintele Klaus Iohannis, legea 3/2000 privind referendumul nu prevede explicit faptul că rezultatele sale sunt obligatoriu de pus în aplicare de legiuitori.
Mai multe pe Mediafax
