Regina Ana, la una dintre aniversările sale: Culmea nefericirii e atunci când pierzi ceva ce iubeşti

În singurul interviu acordat presei din România, cel din cadrul emisiunii „Profesioniştii”, a Eugeniei Vodă, Regina Ana şi-a făcut un amplu portret:o femeie tenace căreia îi place grădinăritul şi care nu şi-a fabricat niciodată o mască pentru a se face plăcută: „Take me, or leave me!”. „Am multe defecte, fără ele viaţa nu are haz”. Regina Ana a vorbit despre tristeţea din anii ’50 a Regelui – aceea de a-şi pierde ţara - şi despre propriile tristeţi: „Culmea nefericirii e atunci când pierzi ceva ce iubeşti. Poate fi un om, poate fi un câine, poate fi o vază care se sparge”.

Regina Ana iubeşte fabulele lui La Fontaine, „pentru că sunt simple” şi spune că sângele albastru e ridicol: „Dacă mă tai, slavă Domnului, e tot roşu. Nu trebuie să fii nobil ca să fii mare”.

Regina Ana a fost, de-a lungul vieţii, vânzătoare la un magazin de flori artificiale, a fost şoferiţă pe jeep-urile armatei, a vânat iepuri ca să aibă ce găti la cină. „La New York am fost vânzătoare la un magazin. Vindeam panglici şi flori artificiale! E ciudat să vezi că atâţia oameni cumpără panglici şi flori artificiale”.

În anii '40, Regina Ana ştia cum se demotează şi cum se montează la loc o maşină. A fost şofer şi infiermieră în armata franceză, pe fronturile din Maroc, Algeria, Italia, Luxemburg şi Germania, mai scrie sursa citată.