Președintele Klaus Iohannis i-a transmis, miercuri, noului ambasador al Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, aflat la Cotroceni pentru prezentarea scrisorilor de acreditare, că pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale în mod pragmatic și predictibil - obiectiv împărtășit și de ambasadorul rus - este necesară, pe lângă respectul pentru dreptul internațional, reconstruirea încrederii, informează Administrația Prezidențială.
Potrivit sursei citate, Iohannis a spus că România este deschisă dialogului bilateral cu Rusia, existând potențial și interese comune în diverse domenii, cum sunt cele ale cooperării economice sau culturale.
Valeri Kuzmin, noul emisar diplomatic al Moscovei la București, este fost ambasador al Federaţiei Ruse în Republica Moldova, numit în această funcţie printr-un decret prezidenţial din data de 27 iulie 2007.
În februarie 2011, Kuzmin a acuzat SUA, Uniunea Europeană şi România de faptul că se implică direct în politica de la Chişinău, în timp ce Rusia nu ar fi facut asa ceva. "Noi am sesizat multiple încercări de a pune presiune în mod public asupra proceselor politice din Moldova din partea SUA, UE şi din partea vecinului România. Rusia nu şi-a permis aşa ceva", a spus Kuzmin, potrivit Hotnews.ro.
Înainte de plecarea sa de la CHișinău, mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi partide politice, au solicitat rechemarea lui Kuzmin în legătură cu tragedia care s-a produs la 1 ianuarie 2012 la postul de pacificatori de la Vadul lui Vodă, când un pacificator rus l-a împuşcat pe Vădim Pisari, un tânăr moldovean în vârstă de 18 ani din satul Pîrîta, care a decedat ulterior, notează Moldova.org.
La 2 ianuarie, ambasadorul rus Valeri Kuzmin afirma că regretă tragedia din zona de securitate. Pe de altă parte, deşi spunea că ancheta urmează să stabilească toate circumstanţele, Kuzmin lua deschis apărarea aşa-zişilor pacificatori ruşi. Mai mult decât atât, după întrevederea pe care a avut-o la Ministerul de Externe, Kuzmin a indicat presei să nu facă „isterie” pe seama acestui caz şi a calificat protestele societăţii civile ca fiind ”acte huliganice”.
Valeri Kuzmin s-a născut pe data de 24 iunie 1953, la Moscova. În 1975, Kuzmin a absolvit Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale MGIMO din Moscova, notează Rador, care citează Tass.
În 1998, a absolvit cursurile de studii în diplomaţie din cadrul Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, este cercetător în istorie, şi-a desfăşurat activitatea în diverse structuri ale aparatului de conducere al MAE al fostei URSS şi al Federaţiei Ruse, şi-a desfăşurat activitatea ca diplomat în Libia, în perioada 1975-1980, în Tunisia, în perioada 1985-1990, iar în intervalul 1993-1994, a fost şeful adjunct al Departamentului pentru Africa şi Extremul Orient din cadrul MAE rus.
În perioada 1994-1998, Kuzmin a fost adjunctul directorului Departamentului pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord din cadrul MAE al Federaţiei Ruse, în perioada 1998-2003 – ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în Republica Sudan, în perioada mai-octombrie 2003 – a fost ambasador excepţional în cadrul în MAE al Federaţiei Ruse, din luna octombrie 2003, a fost director adjunct în MAE rus, din 2004 – director al Departamentului pentru relaţiile cu subiecţii Federaţiei Ruse, Parlamentul şi orgnizaţiile civice şi politice ale MAE al Rusiei.
Kuzmin are rangul diplomatic de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Federaţiei Ruse, acordat printr-un decret prezidenţial semnat de preşedintele rus pe data de 17 noiembrie 2009, i-a fost acordată medalia „Pentru eroism în muncă”, cunoaşte limbile engleză, franceză şi arabă. Este căsătorit şi are doi copii, un fiu şi o fiică, potrivit portalului http://viperson.ru/people/kuzmin-valeriy-ivanovich.
