USR și opt parlamentari PNL au contestat la CCR Legea Integrității, proaspăt trecută de votul Senatului. Curtea urmează să analizeze sesizarea comună în regim de urgență, susțin surse politice.
O sesizare comună depusă de USR și opt lideri din PNL pune sub semnul întrebării adoptarea Legii Integrității și riscă să blocheze un jalon crucial din Planul Național de Redresare și Reziliență. În ciuda vacanței judecătorești, Curtea Constituțională a României este pregătită să se reunească de urgență pentru a analiza contestația. Intrarea în vigoare a legii până la finalul lunii august reprezintă o condiție eliminatorie pentru ca România să nu piardă fonduri europene de o valoare considerabilă.
Mobilizare la CCR în plină vacanță judecătorească pentru fondurile din PNRR
Surse din cadrul Curții Constituționale confirmă că judecătorii ar putea fi convocați miercuri, 12 august, pentru a dezbate sesizarea în regim extraordinar. Urgența este dictată de miza financiară uriașă: de aprobarea acestei reforme depinde validarea unei tranșe de plată din PNRR evaluată la aproximativ 770 de milioane de euro.
Pentru ca România să evite blocarea banilor de către Comisia Europeană, actul normativ trebuie să parcurgă controlul de constituționalitate, să fie promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial înainte de 31 august.
Paradox politic la votul din Senat: Semnatarii sesizării au susținut legea
Demersul juridic scoate la iveală o fractură neobișnuită în rândul partidelor care au inițiat contestația. Printre parlamentarii care au semnat sesizarea către CCR se numără senatori care au votat direct pentru adoptarea proiectului în plenul Senatului, forul decizional care a trecut legea cu 105 voturi „pentru”, opt „împotrivă” și șapte abțineri.
În cadrul USR, votul a dezvăluit o falie internă clară. Unsprezece senatori ai grupului — printre care Cristian Ghinea, Irineu Darău și Ștefan Pălărie — au votat în favoarea legii, în timp ce alți șase s-au exprimat împotrivă. De cealaltă parte, din tabăra PNL, sesizarea a fost asumată de opt lideri importanți ai partidului, printre care Daniel Fenechiu, viceliderul grupului din Senat, Glad Varga și mai mulți parlamentari considerați apropiați ai premierului Ilie Bolojan.
Amendamentele controversate care au declanșat scandalul de constituționalitate
Contestația depusă de USR și parlamentarii PNL vizează în mod special două amendamente introduse în textul final cu sprijinul majorității formate din PSD și AUR:
Sancționarea retroactivă a incompatibilităților: Prevederea stabilește că persoanele pentru care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese își pierd funcția în termen de 30 de zile, chiar dacă hotărârile vizau fapte anterioare noii legi. Semnatarii acuză o încălcare flagrantă a principiului constituțional al neretroactivității. Această regulă îl afectează în mod direct pe primarul Timișoarei și președintele USR, Dominic Fritz, aflat într-o astfel de situație juridică.
Extinderea declarațiilor de avere la partenerii necasătoriți: O altă normă atacată impune obligația depunerii declarațiilor de avere și interese pentru „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” cu înalții demnitari ai statului. USR și PNL susțin că formularea este ambiguă și imposibil de aplicat de către Agenția Națională de Integritate, fiind introdusă cu dedicație contra partenerii președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru.
Riscul de blocaj: Calendarul strâns amenință cererea de plată
În cazul în care judecătorii constituționali vor admite sesizarea și vor declara neconstituționale articolele incriminate, Legea Integrității se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.
Procedura de reexaminare și reluare a votului ar depăși însă aproape cert termenul-limită de la sfârșitul acestei luni. Întârzierea ar pune în pericol calendarul asumat prin PNRR, expunând România riscului direct de a pierde definitiv fondurile europene alocate acestui jalon.
