Jocul politic este de așa natură încât ministrul Justiției trebuie să adopte o anumită cale, care este mai mult politică decât juridică, este reacția procurorului general Augustin Lazăr privind Ordonanța de Urgență anunțată de Tudorel Toader prin care cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite începând din 2014 ar putea dispune de un recurs în anulare. Lazăr a declarat, într-un interviu pentru Digi24, că hotărârile judecătoreşti definitive au putere de lege, iar deciziile Curții Constituționale se aplică pentru viitor, astfel că va fi foarte greu pentru Ministerul Justiţiei să explice cum o Ordonanţă de Urgenţă poate schimba retroactiv decizii definitive ale instanţei.
"Legea penală nu retroactivează și asta o știu nu numai Curtea Constituțională, nu numai judecătorii constituționali, care chiar au o jurisprudență în care atrag atenția asupra acestui fapt. Dacă cineva își face timp să o studieze. Și o știe și domnul ministru. Însă, s-ar părea că jocul politic e de așa natură încât trebuie să adopte o anumită cale, care este mai mult politică decât juridică. Ba, juridică eu aș zice că nu prea este, pentru că va fi foarte, foarte dificil să ne explice cineva cum va explica printr-o notă de fundamentare cineva neretroactivitatea legii penale și cum în acest caz legea penală ar trebui să retroactiveze”, a declarat Augustin Lazăr.
Ministrul Justiției Tudorel Toader a făcut luni dimineața noi precizări privind Ordonanța de Urgență în baza căreia cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite, din 2014 până acum, să poată face recurs în anulare, afirmând că premierul va decide când și dacă aceasta va fi adoptată.
Tudorel Toader a spus că, în cazul în care va fi emisă OUG pentru rejudecarea proceselor, vor fi revizuite toate soluțiile completelor de 5 judecători de la ÎCCJ, chiar și cele în care au fost pronunțate soluții de achitare. Contestația în anulare în privința achitărilor poate fi făcută de procuror.
Ordonanța este una cu miză pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de un complet de 5 în dosarul Referendumului, în 22 aprilie 2016. Liderul PSD a primit doi ani de închisoare cu suspendare și un termen de încercare de patru ani. El a fost acuzat de DNA de "folosirea influenței sau a autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite".
În 7 noiembrie, Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători. Potrivit deciziei Curții, completurile de cinci judecători au fost nelegal constituite din 2014, când instanța supremă a decis să nu aplice prevederea din Legea 304/2004 privind formarea completurilor de 5 judecători care stabilește că toți cei 5 judecători ai completului se stabilesc prin tragere la sorți. Instanța supremă a decis ca doar patru să fie aleși astfel.
