Klaus Iohannis, la Suceava, pentru a marca Centenarul

Președintele României se află, astăzi, la Suceava, iar în agendă au fost incluse aspecte ce țin de sărbătorirea a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Țara.

În acest sens, pe site-ul Adminsitrației Prezidențiale au fost publicate detalii cu privire la agenda Președintelui României, iar prima acțiune a fost depunerea, la ora 11:15, a unei coroane de flori la bustul marelui om politic Iancu Flondor.

Ulterior, Klaus Iohannis a vizitat, de la 11:30, Muzeul Bucovinei, pentru ca de la ora 12:00, la Cetatea de Scaun a Sucevei președintele să participe la ceremonia oferirii Drapelului Național al României și va susține o alocuțiune.

Realitatea.net redă alocuțiunea integrală a președintelui României:

"Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută cu prilejul ceremoniei oferirii Drapelului Național al României Cetății de Scaun a Sucevei

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 31 octombrie a.c., la Cetatea de Scaun a Sucevei, o alocuțiune cu prilejul ceremoniei oferirii Drapelului Național al României.

Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii:

„Domnule președinte al Consiliului județean Suceava,

Domnule primar al Municipiului Suceava,

Domnule președinte al Consiliului județean Alba,

Domnule primar al Municipiului Alba Iulia,

Doi primari generali, al Sucevei și al frumosului oraș, cealaltă capitală, Alba Iulia,

Domnule director al Muzeului Bucovinei,

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru invitație și sunt bucuros și emoționat că mă aflu astăzi aici, împreună cu dumneavoastră în Cetatea de Scaun a Sucevei pentru a cinsti împreună Marea Unire, pentru a serba împreună Centenarul. Serbăm 100 de ani de când Bucovina și-a regăsit țara, România, iar astăzi, Cetatea de Scaun a Sucevei nu este doar o culisă, nu este doar un monument istoric. Astăzi, dragii mei, pentru o zi, Cetatea de Scaun a Sucevei este centrul României.

Am dorit să fiu alături de dumneavoastră și am dorit să serbăm împreună, în această frumoasă zi, un eveniment care pentru Bucovina are o semnificație aparte și dați-mi voie să spun că pentru toată România are o semnificație aparte.

La aniversarea unui secol de la constituirea Consiliului Național Român din Bucovina, organismul care a pregătit și organizat unirea Bucovinei cu România, las în Cetatea de Scaun, ca simbol și mesaj de unitate și de prezență a statului român în această străveche Cetate de Scaun acest drapel al României, un drapel național.

Instituit în anul revoluționar 1848, drapelul a fost expresia maturizării constiinței naționale, iar deviza sa „Dreptate și frație” probează că națiunea română își asuma, încă de la începuturile sale, valorile umaniste occidentale.

România de astăzi este rodul unui proces de modernizare europeană, început acum 170 de ani ca proiect politic al elitelor vremii de atunci.

Marele Război a validat acest proiect prin sacrificiul basarabenilor, bucovinenilor, transilvănenilor, dobrogenilor, muntenilor, oltenilor și moldovenilor.

Acest proiect și-a găsit consfințirea democratică în adunările de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, la 27 martie, la 28 noiembrie și la 1 Decembrie 1918. Rezultatul său, România Marii Uniri, a fost recunoscut prin tratatele de pace postbelice.

Doamnelor și domnilor,

România a fost gândită de făuritorii Marii Uniri ca un proiect național de coeziune, un stat angajat să contribuie substanțial la un mediu internațional al păcii, un spațiu în care toți sunt egali în fața legii.

Vorbele lui Iancu Flondor sunt, din această perspectivă, un emoționant mesaj peste timp: „viitorul țării și nației noastre este strâns legat de drept și legalitate, (...) visul secular al unei Românii întregite, prospere și puternice nu este realizabil decât numai pe această cale.”

În spiritul hotărârilor istorice de acum o sută de ani, vă invit să privim Marea Unire nu ca pe o moștenire cuvenită sau ca pe un dar al istoriei binemeritat.

Trecerea în al doilea Centenar al modernității noastre comune trebuie să fie mai degrabă prilejul asumării unei mari responsabilități.

Îi cinstim cu adevărat pe marii noștri înaintași contribuind, la rândul nostru, la proiectul unei Românii care avansează prin valori și aspirații europene, o patrie dreaptă pentru toți cetățenii săi, fără discriminare sau excepții, o țară demnă de marele ei potențial, pe măsura aspirațiilor noilor generații.

Doamnelor și domnilor,

În Suceava am dorit să mă opresc în primul rând la monumentul dedicat lui Iancu Flondor, acel „om întreg și neînfricoșat român”, cum îl descria Nicolae Iorga.

Am vizitat, apoi, Muzeul Bucovinei, unde am simțit respectul puternic pe care bucovinenii îl acordă trecutului și tradițiilor, construind și modernizând instituții, dar, mai ales, dându-le viață și dedicându-le tinerilor.

Bucovina de astăzi înțelege spiritul marilor sacrificii, al proiectelor și deciziilor de acum un secol.

Suceava aniversează Centenarul Unirii Bucovinei cu România prin proiecte concrete de dezvoltare locală, prin promovarea competențelor și a creativității. Este ceea ce așteaptă cetățenii, este un mesaj patriotic autentic, pe care îl încurajez și îl susțin.

Ne aflăm în locul care nu a fost niciodată cucerit, la Cetatea de Scaun. Este un simbol al capacității și hotărârii românilor, oamenilor acestor locuri, care, timp de generații, au apărat ce au avut mai valoros, ce au avut mai important: libertatea, identitatea națională și drepturile lor de oameni liberi.

Așa cum poate știți, eu provin dintr-o cetate care, la fel ca cea a Sucevei, nu a putut fi cucerită timp de secole, pentru că libertatea și prosperitatea comunităților s-au bazat întotdeauna mai degrabă pe libertatea cetățenilor, pe cinstea conducătorilor și pe integritatea magistraților, decât pe grosimea zidurilor fortificației.

Astăzi, românii le cer cu tărie demnitarilor țării să se ridice la aceleași înalte standarde morale. Suntem împreună, uniți ca în urmă cu 100 de ani, hotărâți în a ne apăra proiectul de societate pe care ne-o construim de aproape trei decenii.

O societate fără ziduri, deschisă, unită prin respectul democrației, o adevărată Cetate de Scaun a libertății și a drepturilor omului, funcționând prin domnia legii în folosul binelui comun.

Îi salut pe cei care lucrează pentru o astfel de Românie, cu ei mă simt profund solidar!

Doamnelor și domnilor,

Marea Unire a românilor din 1918 nu este un eveniment rezervat manualelor de istorie, care să fie doar din când în când evocat public.

Mesajul profund al Centenarului este acela de a nu abandona niciodată proiectele care ne unesc cu adevărat într-o națiune puternică și într-o țară dezvoltată și modernă. De la infrastructura care să lege Moldova de restul țării și de Europa, până la asigurarea unui nivel ridicat de educație, de sănătate și crearea de locuri de muncă, toate înseamnă, de fapt, preocupare pentru ca românii să trăiască mai bine în țara lor.

Pentru o astfel de Românie, din care ținutul Bucovinei și municipiul Suceava fac parte cu cinste, avem responsabilitatea să lucrăm cu toții!

Vă mulțumesc!”