Disperare în tabăra liberalilor care îl susțin pe Ilie Bolojan. Apropiații premierului demis încearcă să blocheze formarea unui nou guvern. Este ultima zvâcnire a progresiștilor de a păstra puterea în România, prin Ilie Bolojan. O investigație marca Realitatea PLUS despre oamenii care se opun schimbării premierului și care sunt mizele lor.
Nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier a stârnit o criză fără precedent în Partidul Național Liberal. Liberalii s-au împărțit în două tabere - una care îl susține pe Bolojan și cealaltă care îl susține pe Veștea. Chiar în timpul ședinței tensionate a Biroului Politic Național, liderul partidului i-a cerut ferm premierului desemnat să renunțe la mandat și le-a dat ordin parlamentarilor liberali să nu voteze cabinetul la învestire.
„Acest anunț s-a făcut în condițiile în care domnul Veștea nici pe mine, nici pe domnul secretar general nu ne-a anunțat în prealabil. [...] Dacă acceptăm orice fel de discuție legată de un guvern condus de Adi Veștea înseamnă că trebuie să invalidăm deciziile anterioare.”- a transmis Ilie Bolojan.
De partea lui s-a poziționat și deputatul liberal Gheorghe Falcă, care a cerut excluderea lui Adrian Veștea din partid.
Mai mult, și Ciprian Ciucu, mâna dreaptă a lui Bolojan, a acuzat că desemnarea lui Veștea ca premier este un complot și o trădare.
„Este un act de agresiune la adresa unui partid democratic. Cei care ne vor cere să ducem trădarea mai departe, nu au venit la ședința BPN. Dl. Veștea fiind printre ei. Unul dintre obiective este ruperea PNL.”, a scris primarul general al Capitalei, cel care se lua la ceartă cu jurnaliștii care îi puneau întrebări incomode lui Ilie Bolojan.
Miza progresiștilor de a-l ține pe Bolojan în fruntea guvernului
Tot în disperarea de a-l menține pe Bolojan la putere, liberalii care îl susțin pe premierul demis s-a dus să facă strategii la un restaurant de lux din Capitală. Asta în plină criză politică, în timp ce Adrian Veștea negocia cu parlamentarii formarea noului Guvern. La întâlnirea de taină a apropiaților lui Ilie Bolojan au fost prezenți mai mulți lideri PNL. Printre ei se numără președintele Senatului Mircea Abrudean și primarul municipiului Oradea Florin Birta, considerați cei mai buni prieteni ai premierului demis. Alături de ei au fost și senatori și deputați liberali, inclusiv Daniel Fenechiu, Gheorghe Falcă și Arina Moș.
Concret, liderii PNL, USR și UDMR încearcă să găsească o variantă prin care Bolojan să nu fie mazilit de propriul partid după ce s-a agățat de putere. Însă acțiunile politice ale lui Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor par a fi dirijate din afara țării.
Ilie Bolojan a coordonat prin oamenii săi alocările din Programul SAFE, unde peste 5,7 miliarde de euro ajung la compania germană Rheinmetall. Premierul demis a avut mai multe întâlniri cu cancelarul german Mertz și conducerea grupului german. Deloc întâmplător pentru că, după căderea guvernului prin moțiune de cenzură, Bolojan a fost susținut politic de toate familiile europene care asigură majoritatea Ursulei von der Leyen pentru puterea absolută la Bruxelles. Apropierea lui Bolojan de doctrina progresistă poate fi dovedită și de încercarea sa de a muta universitatea lui Soros de la Budapesta la Oradea, după ce Viktor Orban a oprit funcționarea acesteia.
Coincidență sau nu, Ilie Bolojan nu era în țară când o drona rusească a lovit un bloc din Galați și a rănit doi oameni. Premierul demis era în Republica Moldova, unde s-a întâlnit cu Maia Sandu. Mai mult, Bolojan și-a setat prioritățile în așa fel încât nu ce era în țară era important așa că nu a participat nici la ședința CSAT. Analiștii spun că astfel premierul demis a demonstrat că relația cu Republica Moldova este prioritară pentru el în detrimentul României. Însă, legătura dintre Ilie Bolojan și Maia Sandu nu este întâmplătoare. Asta pentru că aderarea Republicii Moldova la UE este o miză uriașă pentru Ursula von der Leyen, una dintre reprezentantele aripii progresiste.
Ba mai mult, Uniunea Democrat Maghiară condusă de Kelemen Hunor a fost strâns legată politic și financiar de puterea de la Budapesta. Guvernul condus de Viktor Orban a pompat milioane de euro în România pentru a fideliza comunitățile de etnici maghiari. Iar imediat după ce Orban pierdut puterea, Kelemen Hunor a mers de urgență să se întâlnească cu noul premier Peter Magyar și s-a arătat dispus să colaboreze pentru o conviețuire puternică.
De asemenea, Dominic Fritz a fost până acum câteva luni primar al Timișoarei fără să fie cetățean român. El avea doar cetățenie germană, chiar dacă s-a aflat la conducerea unuia dintre cele mai importante orașe din țară. Fritz a ajuns la conducerea primăriei Timișoara în 2020, după ce a fost șeful cancelariei președintelui german Horst Kohler între 2016-2019. El este unul dintre cei care blochează țara pentru a rămâne la putere, chiar dacă partidul său a obținut doar 12% la alegerile din 2024. În aceeași logică, PNL a obținut 14% și a primit pentru clasarea pe locul al treilea funcțiile de premier și de președinte al Senatului, unde are toate pârghiile pentru a ține capturată puterea pentru Ilie Bolojan.
Disperarea progresiștilor de a menține puterea are ramificații multiple. S-a văzut și după succes filmului regizat de Cristian Mungiu la Cannes. Pelicula „Fjord”, inspirată din viața familiei Bodnariu ai căror copii au fost luați de statul suedez din cauza unor acuzații fără dovezi, a fost etichetată drept o „propagandă reacționară”. Progresiștii au explicat că prezintă o viziune dezechilibrată asupra problemelor sociale contemporane, glorificând întoarcerea în timp. Mungiu a respins ferm aceste etichete, subliniind că pelicula sa nu este un instrument politic, ci un simplu spațiu de reflecție.
