Această măsură face parte dintr-un amplu pachet de reforme anunțate de Guvern în administrația publică locală, care include, pe lângă majorările fiscale, și reduceri de personal cu până la 20% în aparatele administrației locale.
Ce presupune majorarea impozitelor
Măsura anunțată va afecta în mod direct toți proprietarii de clădiri și terenuri din România – persoane fizice și juridice deopotrivă. Potrivit surselor oficiale, impozitele locale vor fi recalibrate în funcție de valoarea de piață a proprietăților, renunțându-se astfel la evaluările artificiale și adesea depășite folosite până acum în calculul taxelor locale.
În mod concret:
•Proprietarii de apartamente din zone centrale sau semicentrale vor fi cel mai afectați, având în vedere creșterea valorilor de piață;
•Terenurile intravilane situate în orașe și comune în expansiune urbanistică vor genera impozite considerabil mai mari;
•Proprietarii cu mai multe imobile sau terenuri vor suporta un efort fiscal suplimentar semnificativ;
•La nivel estimativ, pentru un apartament de 70 mp într-un oraș mediu, impozitul ar putea crește de la 300-400 de lei anual la peste 600-700 de lei.
Justificarea Guvernului: mai mulți bani pentru dezvoltare locală
Executivul susține că scopul măsurii este de a crește autonomia financiară a autorităților locale și de a reduce dependența acestora de transferurile de la bugetul de stat. Practic, Guvernul dorește ca primăriile să se autofinanțeze într-o măsură mai mare, iar impozitarea proprietăților este văzută drept o resursă sigură și predictibilă.
Premierul Bolojan a afirmat, potrivit unor participanți la discuții, că administrația locală trebuie „să se curețe și să se reformeze”, iar o astfel de reformă nu poate fi făcută fără un efort colectiv: atât din partea instituțiilor, cât și a cetățenilor.
Impactul asupra populației: povară fiscală în creștere, fără garanții de servicii mai bune
Deși Guvernul prezintă măsura ca pe o reformă necesară și responsabilă, efectele asupra populației sunt considerabile și ridică numeroase semne de întrebare:
•Majorarea cu 70% a impozitelor va pune presiune pe bugetele familiilor, mai ales într-un context economic deja afectat de inflație, creșterea prețurilor la utilități și stagnarea veniturilor reale.
•Pensionarii și persoanele cu venituri reduse vor resimți cel mai acut impactul măsurii, fiind deja vulnerabili în fața creșterii costurilor locative.
•Reformele nu sunt însoțite de garanții privind îmbunătățirea serviciilor publice locale. Populația plătește mai mult, dar nu este clar dacă va primi mai mult în schimb – drumuri mai bune, servicii sanitare sau educaționale mai performante, digitalizare reală a administrației.
Reduceri de personal în administrație – eficiență sau populism?
Guvernul a anunțat, în paralel cu majorarea impozitelor, și reduceri de personal în administrațiile locale de aproximativ 20%, pe ideea unei eficientizări a aparatului birocratic.
Este, însă, de văzut:
•Cine va pleca din sistem – funcționarii incompetenți sau personalul de execuție care ține administrația în picioare?
•Se vor face evaluări reale sau reducerile vor fi discreționare și bazate pe criterii politice?
•Vor mai putea administrațiile locale mici (din comune și orașe izolate) să funcționeze normal după tăieri?
Concluzie: Un nou experiment fiscal pe spinarea cetățeanului?
Guvernul Bolojan se află într-o cursă contra cronometru pentru a reduce deficitul bugetar și a da imaginea unui executiv „reformator”. Dar reformele anunțate par a fi implementate din vârful biroului, fără o consultare reală cu cetățenii sau cu asociațiile de proprietari.
Majorarea cu 70% a impozitelor locale, deși justificabilă teoretic prin nevoia de venituri proprii pentru administrația locală, riscă să devină o povară uriașă pentru milioane de români.
În lipsa unor politici compensatorii, a unor criterii clare de aplicare și a unei transparențe totale în cheltuirea fondurilor suplimentare, măsura riscă să alimenteze o și mai mare ruptură între cetățean și stat.
