UPDATE 18:00: Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marți, că așteaptă din partea Comisiei juridice un punct de vedere, bazat pe decizia CCR, pentru a vedea cum procedează mai departe în cazul Dan Șova, potrivit Realitatea TV.
"Așteptăm din partea Comisiei juridice o propunere care să se bazeze pe decizia CCR, de a proceda mai departe. Eu am să vă spun următorul lucru: ca președinte al Senatului reprezint Senatul, nu conduc Senatul ca pe o întreprindere. Nu pot să vorbesc în numele Senatului. Am un singur vot cum au ceilalți membri ai Senatului, prin urmare, Senatul nu ia decizii prin voința președintelui sau a președintelui Comisiei juridice, ci prin votul unei majorități. Biroul Permanent este în fiecare săptămână, deja programul din această săptămână a avut ședința biroului, ieri, urmează ca, la proxima ședință, să abordăm acest subiect și să îl trimitem către Comisia juridică", a declarat Călin Popescu Tăriceanu.
Procedural următorul pas este ca Senatul să trimită un punct de vedere pentru a vedea dacă se impune reluarea votului.
Iată o parte din motivarea CCR:
''Curtea constată că, prin Hotărârea nr.32 din 25 martie 2015, Senatul își fundamentează rezultatul votului pe dispoziții legale și regulamentare contrare Constituției, care conferă acestuia alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea fundamentală. Potrivit preambulului hotărârii, cererea referitoare la încuviințarea reținerii și arestării preventive a senatorului Dan-Coman Șova a primit 79 de voturi 'pentru', 67 de voturi 'contra' și 5 voturi au fost anulate. Reținând în articolul unic neîndeplinirea condițiilor cerute de art.24 alin.(4) din Legea nr.96/2006 și de art.173 din Regulamentul propriu, care consacră cvorumul decizional al majorității absolute în cazul încuviințării reținerii și arestării preventive, Senatul atribuie rezultatului votului un alt efect juridic decât cel pe care îl prevede Constituția. În concluzie, Curtea constată că hotărârea Senatului este neconstituțională prin raportare la dispozițiile art.1 alin.(5) și art.76 alin.(2) din Constituție'', se precizează în motivarea CCR, citată de Agerpres.
Judecătorii au apreciat că o hotărâre prin care Senatul răspunde cererii de încuviințare a reținerii sau arestării unui membru al acestei Camere trebuie să fie adoptată "cu respectarea dispozițiilor constituționale referitoare la cvorumul de adoptare, respectiv cu majoritatea membrilor prezenți la ședința plenului Senatului în care se supune aprobării cererea adresată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul ministrului justiției".
În motivare se mai precizează că Senatul sau Camera Deputaților are posibilitatea fie să aprobe o cerere de reținere, arestare sau percheziție a unui parlamentar dacă sunt întrunite condițiile constituționale, legale sau regulamentare, fie să respingă cererea, dacă aceste condiții nu sunt întrunite. Însă CCR a reținut anterior, în Decizia nr.260 din 8 aprilie 2015, că activitatea parlamentară trebuie să se raporteze la Constituție, nu la alte reglementări care pun probleme de constituționalitate.
"Mai mult, prin aceeași decizie, Curtea a statuat că 'Senatul nu are opțiunea de a alege între aplicarea unei legi (organice, în cazul de față) sau a Constituției, din moment ce art.1 alin.(5) consacră, în mod expres, supremația Constituției și respectarea acesteia, iar art.76 alin.(2) din Constituție și jurisprudența Curții Constituționale sunt neechivoce cu privire la majoritatea de vot necesară a fi întrunită pentru adoptarea hotărârilor parlamentare, altele decât cele care privesc ipotezele de excepție reglementate prin Constituție'", se mai arată în documentul citat.
CCR mai constată că modificarea articolului 173 din Regulamentul Senatului, care acum prevede că deciziile privind cererile de reținere și arestare se iau cu votul secret al majorității senatorilor prezenți, a fost făcută după ce textul anterior a fost supus controlului de constituționalitate.
"Cu alte cuvinte, Senatul a modificat textul regulamentar supus controlului de constituționalitate, după sesizarea Curții, dar anterior pronunțării instanței constituționale, împiedicând pe această cale adoptarea unei decizii prin care s-ar fi constatat neconstituționalitatea normei criticate", se menționează în motivare.
Reamintim că pe 6 mai, CCR a decis că este neconstituțională hotărârea dată de Senat, pentru votul în cazul arestării preventive a lui Dan Șova. Decizia vine ca urmare a sesizării PNL pe acest caz. În replică, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că Senatul va pune în aplicare decizia Curții, dar după ce vor fi publicate decizia și motivarea Curții Constituționale în Monitorul Oficial, acesta preferând să nu facă mai multe declarații.
Curtea a judecat contestatia PNL privind hotararea Senatului referitoare la rezultatul votului exprimat in urma cererii DNA de incuviintare a retinerii si arestarii preventive a senatorului Dan Sova.
Ce spunea comunicatul CCR din 6 mai
În ziua de 6 mai 2015, Plenul Curţii Constituţionale, s-a întrunit pentru a soluţiona sesizarea formulată de un număr de 46 senatori aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Senatului nr.32 din 25 martie 2015.
”În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a constatat că Hotărârea Senatului nr.32 din 25 martie 2015, prin care Senatul a constatat că nu au fost întrunite condițiile cerute de art.24 alin.4 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor și de art.173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviința reținerea și arestarea preventivă a domnului senator Șova Dan – Coman, este neconstituţională, întrucât a fost adoptată în temeiul unor dispoziţii legale şi regulamentare care contraveneau prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţie.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Senatului.
Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în comunicat.
