Curtea Constituțională a României a amânat miercuri, pentru 20 martie, discutarea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu "Legea fugarilor".
Pe 21 februarie, CCR a amânat pentru 13 martie dezbaterile pe această sesizare.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis la finalul anului trecut, în urma convocării Secțiilor Unite, cu participarea a 88 de judecători, sesizarea CCR cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul penal.
În opinia Instanței supreme, printre drepturile încălcate cetățenilor prin această lege se află cel la un proces echitabil și cel la libertate individuală.
"Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește Legea pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul penal. Sesizarea de neconstituționalitate privește prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secțiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 alin. (3) din Constituția României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum și art. 15 alin. (1) și (2) din Constituție privitor la neretroactivitatea legii", se arăta într-un comunicat al Instanței supreme.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, pe 29 noiembrie 2023, proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției care prevede că persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de șapte zile la Poliție pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate și riscă o pedeapsă între 6 luni și 3 ani.
Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoș Săvulescu sau Cătălin Cherecheș sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România, care au reușit să plece din țară pentru a scăpa de închisoare. Italia și Grecia sunt țările preferate de fugarii condamnați.
