Ce s-a schimbat în România după Colectiv. Opinia unui expert în managementul dezastrelor de la Banca Mondială

Experta în managementul dezastrelor din cadrul Băncii Mondiale a participat la conferința Understanding Risk Europe, organizată la București de Banca Mondială și Departamentul pentru Situații de Urgență la finele acestei săptămâni, cu scopul de a crește gradul de conștiință al oamenilor și al autorităților cu privire la prevenirea și gestionarea dezastrelor.

"România este considerată o țară de mare risc în ceea ce privește dezastrele naturale. Au fost aici, de-a lungul timpului, inundații serioase, alunecări de terenuri, mai recent și furtuni puternice care au afectat România și cutremure devastatoare, precum cel din 1977. Din păcate, România are unul dintre cele mai ridicate riscuri de inundații din Europa, iar București este printre orașele cu cel mai ridicat risc de cutremure în Europa. Deci este un loc foarte bun să organizăm o conferință despre cum înțelegem riscul și cum îl manageriem", a precizat Alanna Simpson.

Întrebată cum înțelege România acest risc, expertul Băncii Mondiale a răspuns: "Să fiu sinceră, cred că este foarte greu pentru orice țară să conștientizeze ce înseamnă riscul. Dacă nu ai trecut printr-o situație de acest gen, e greu să-ți imaginezi măsura în care poate afecta totul. Oamenii care au trecut prin cutremurul din 1977 sunt bătrâni acum, iar generația tânără nu știe cu adevărat ce înseamnă să le fie afectate viețile de un eveniment atât de grav. Așa că este o provocare. Deci noi dorim să spunem oamenilor povestea despre ce se întâmplă într-un dezastru, ce înseamnă să fii afectat de o inundație, adică ai fost alertat, ai fost evacuat, ai pierderi devastatoare, trauma care îi afectează pe oameni, relațiile sociale, în special în zone cu mulți oameni în vârstă, cu dizabilități sau foarte tineri".

Ea a subliniat faptul că oamenii reacționează numai când se întâmplă ceva, însă trebuie să fie implementată din ce în ce mai mult cultura de a fi pregătiți și a de fi conștienți ce trebuie să facem în acele momente, pentru a diminua efectele negative.

"Cred că România a făcut un progres foarte mare în ultimii ani în ceea ce privește reacția la dezastre, în principal utilizând fondurile europene. Mă refer la achiziția de echipamente, generatoare sau pompe de mare capacitate pentru inundații, echipamente de intervenție în incendii. Aici s-au făcut progrese foarte mari. Însă mai există foarte multe de făcut în ceea ce privește rezistența clădirilor", a subliniat expertul Băncii Mondiale.

Simpson a afirmat că aceasta este o problemă a multor țări din lume, mai ales a orașelor europene, care sunt destul de vechi.

"Mă refer la rezistența fizică a clădirilor, a drumurilor, a podurilor, a infrastructurii de comunicații, dar și la relațiile sociale dintre oameni, dacă își cunosc vecinii, de exemplu pentru a ajuta bătrânii, după dezastru, pentru a se asigura că primesc ajutorul de care au nevoie. Totodată, mă refer și la rezistența financiară: dacă oamenii au asigurări, dacă Guvernul are asigurare, cum plătim costurile mari ale dezastrelor. Cred că România se află pe același traseu ca și multe alte țări. Nu există nicio țară care a rezolvat această problemă", a subliniat Alanna Simpson.

Banca Mondială a colaborat cu Guvernul României în ultimii doi ani pentru îmbunătățirea acestor aspecte și există un proiect de modernizare a 35 de clădiri ale pompierilor. Aceasta în condițiile în care datele Băncii Mondiale arată că multe dintre clădirile instituțiilor care ar trebui să dea ajutor de urgență în caz de dezastre au bulină roșie, deci sunt chiar ele vulnerabile.

Întrebată dacă mai există țări unde clădirile instituțiilor de urgență au risc iminent de cutremure, expertul Băncii Mondiale a răspuns: "Din păcate, da, mai sunt și alte țări. Spre exemplu, în orașele europene, unde clădirile sunt construite înainte de existența normelor moderne de rezistență la cutremure. Este și cazul a peste 2.500 de școli din România. Este o problemă care există și în Italia, Grecia, Bulgaria. Natura este foarte imprevizibilă, dar cred că, având în vedere experiențele din trecut, putem spune că în timpul vieții mele și al dumneavoastră există posibilitatea să aibă loc un mare cutremur. La fel și în ceea ce privește schimbările climatice: este posibil să vedem inundații, incendii puternice, în timpul vieții noastre".

De asemenea, întrebată dacă fiecare ar trebui să aibă grijă de el sau dacă ar trebui să ne bazăm mai degrabă pe ajutorul autorităților, experta Băncii Mondiale a arătat că oamenii ar trebui să fie mereu pregătiți, să aibă truse de prim ajutor, apă și mâncare, astfel încât pentru 72 de ore după dezastru să putem avea singuri grijă de noi și de vecini.

"Iar Guvernul, de asemenea, trebuie să fie pregătit, să crească gradul de conștientizare a populației și trebuie să aibă o politică de orientare spre investițiile în rezistență. Acesta este un lucru foarte greu, în condițiile în care fiecare țară are cheltuieli publice mari", a menționat reprezentanta Băncii Mondiale.

Ea a fost întrebată și dacă, în opinia sa, incendiul de la Colectiv a schimbat ceva în conștiința și în modul de lucru al autorităților, în condițiile în care opinia publică trăiește cu impresia că nu s-a schimbat nimic.

"La fel este și cu dezastrele făcute de oameni. Le manageriem la fel. Ne pregătim la fel. Incendiul de la Colectiv a fost groaznic, am vorbit cu mulți oameni care aveau prieteni acolo și cred că a fost un moment critic în conștiința românilor și cred că a existat un progres de atunci. S-ar putea ca acest lucru să nu fie vizibil pentru toată lumea, dar grupurile din societatea civilă cu care m-am întâlnit au devenit foarte active în managementul dezastrelor mai ales după acel incendiu", a spus Simpson.

La fel, instituțiile guvernamentale au realizat că trebuie să facă mai mult și fac pași în acea direcție.

"Lucrurile se mișcă încet, dar cred că nu este ușor să reparăm această situație. La nivel conceptual, pare foarte ușor, dar implementarea este foarte grea și costisitoare. Deci este o adevărată provocare. Dar am văzut angajamente în această direcție. Sunt de doi ani în România și lucrez cu autoritățile pe această temă și am văzut schimbarea în instituțiile guvernamentale", a continuat ea.

Presiunea din partea opiniei publice este cea care dirijează acțiunile autorităților, consideră specialistul BM.

"Îmi imaginez că cineva care nu este atât de conectat cu activitatea Guvernului i se pare că nu s-a făcut nimic, însă cred că această presiune publică este necesară. Trebuie să ne asigurăm că deciziile guvernamentale ne fac școlile mai sigure, spitalele mai sigure, să fim siguri că clădirile sunt construite în normele privind siguranța la incendii, să fim siguri că factorii de decizie știu că este un subiect foarte important. Dacă nu există niciun argument pentru ca factorii de decizie să ia aceste lucruri în serios, atunci ei se concentrează pe astuparea gropilor de pe drumuri sau altele. Factorii de decizie intervin acolo unde presiunea publică spune că este nevoie de intervenție. Astfel că faptul că am avut un public mobilizat, solicitând ca problema să fie rezolvată, a ajutat", susține Simpson.

Ea a arătat că la fel a fost și în Noua Zeelandă, țara sa natală, unde, după cutremurul devastator de acum 10 ani, oamenii au cerut Guvernului măsuri, iar rezistența în fața dezastrelor a crescut exponențial, zi de zi.

"Deci publicul determină ceea ce face Guvernul. Iar mass-media poate ajuta cu adevărat ca publicul să fie angajat. Nu vrem să așteptăm un mare dezastru să se întâmple, pentru că trauma unor astfel de evenimente nu ne părăsește niciodată. Bunicul meu a trecut printr-un cutremur când era în liceu, iar școala lui s-a prăbușit, și a trăit cu această traumă până la sfârșitul vieții, am văzut cum a reacționat în cazul altui cutremur. Așa că trebuie să ne asigurăm că avem un mediu sigur, pentru a reduce cât mai mult aceste traume ale oamenilor", a concluzionat expertul Băncii Mondiale.

Datele Băncii Mondiale arată că, în perioada 1970-2016, au fost înregistrate 85 de catastrofe în România, inclusiv 47 de inundații, patru cutremure și două secete, care au afectat în total aproape două milioane de persoane și au generat pierderi de peste 6 miliarde de dolari.

De asemenea, efectele schimbărilor climatice s-au intensificat și ele în mod semnificativ în ultimele decenii, producând alunecări de teren, incendii de vegetație, secete și fenomene meteorologice extreme. În 2006, de exemplu, inundațiile devastatoare au provocat daune economice echivalente cu 1% din PIB.

Anul trecut, Banca Mondială a aprobat posibilitatea acordării unor împrumuturi de până la 400 de milioane de euro României, în cazul producerii unor catastrofe.