Carmen Dan, reacție violentă după ce Iohannis a atacat la CCR legea ce oferă puteri sporite Poliției

Ministrul de Interne a reacționat violent după ce președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale a României o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice.

”Atât poate… din frustrare, din disperare, din ambiție bolnăvicioasă. Indiferent ce îl ”mână în luptă” pe președintele țării, efectele blocării constante a oricărui demers, fără niciun temei legal, se răsfrâng asupra românilor!

Domnule președinte Klaus Werner Iohannis, înțelegem cu toții că ați face orice pentru a obține al doilea mandat. Dar acest ”orice” trebuie să aibă anumite limite, care sunt impuse de elementarul bun simț și care sunt respectate, în general, de majoritatea actorilor politici.

Noi, muritorii de rând, așteptăm de la Domnia Voastră ca măcar acum, în ultimul ceas, să vă recalibrați abordarea și să vă susțineți campania electorală în parametrii normalității, fără a distruge totul în jur, doar de dragul propriei preamăriri.

Ieri ați mai punctat un refuz din colecția de astfel de gesturi cu care ne-ați obișnuit în ultima perioadă de timp. Numai că, de această dată, acțiunea dumneavoastră îndreptată împotriva PSD, afectează polițiștii, care sunt și trebuie să rămână în afara jocurilor politice! Ce fel de președinte de țară este acela care își permite să se joace cu siguranța națională? Cum să ajungi să politizezi activitatea Poliției?

Legea privind autoritatea polițistului a fost în dezbatere publică mai mult de 1 an și jumătate, fiind probabil cel mai larg dezbătut act normativ din ultimii ani. La această lege și-au adus contribuția organizații profesionale, ONG-uri și societatea civilă. Sindicatele polițiștilor au fost, de asemenea, foarte implicate în realizarea acestui proiect și mă aștept să reacționeze la această blocare a demersului legislativ, așa cum le impune interesul celor pe care îi reprezintă.

Vă invit, domnule președinte, să faceți un efort de memorie și să vă amintiți că votul final a fost unul elocvent. Din 192 de parlamentari prezenți, 190 au votat PENTRU, iar parlamentarii din PNL sau USR, adică parlamentarii dumneavoastră, nu au contestat constituționalitatea acestei legi.

Sigur că vom aștepta decizia Curții și vom acționa în consecință. Vă garantez însă, domnule președinte, că oricât efort ați depune, nu veți reuși să blocați dezvoltarea unei instituții a statului. Puteți doar să o întârziați, în detrimentul cetățenilor români. Dar cu ce preț?

Mi-aș fi dorit să vă fi preocupat atât de mult Poliția Română și atunci când polițiștii au fost omorâți, cu sânge rece, în misiune. Vă mai amintiți de polițistul Sorin Vezeteu? Familia lui și, din păcate, multe altele asemenea ei, așteaptă de la noi măsuri pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete. Atunci când s-au produs, ați tăcut. Acum faceți campanie…

Ați terminat cu Jandarmeria Română și acum vă ocupați de Poliție? Ce înseamnă, domnule președinte, Jandarmeria pentru dumneavoastră? Oare jandarmii români sunt doar cei pe care îi acuzați fără probe sau cei care vă păzesc pe frig și viscol reședințele și pe care îi remarcați doar pentru că poartă uniforme diferite de ale SPP-ului?! Sau polițiștii români înseamnă doar deschizătorii de drumuri într-o deplasare “urgentă” către pârtiile de schi?!”, a scris Carmen Dan pe Facebook. 

Ce a reclamat Iohannis

Șeful statului precizează, în sesizarea de neconstituționalitate, că legea a fost adoptată fără solicitarea avizului CSAT.

Klaus Iohannis menționează că printre atribuțiile principale ale Poliției Române sunt incluse măsuri de prevenire și combatere a terorismului.

"Reglementarea ca atribuție principală a aplicării de "măsuri de prevenire și combatere a terorismului" de către o autoritate a administrației publice centrale, Poliția Română, structură demilitarizată aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, califică această structură drept un "organ de stat cu atribuții în domeniul securității naționale". Or, în aceste condiții, adoptarea unui act normativ ce vizează organizarea și funcționarea unei instituții cu atribuții în domeniul securității naționale, fără avizul CSAT, încalcă competența de avizare și rolul prevăzut de art. 119 din Constituție a acestei autorități constituționale", se arată în sesizarea președintelui.

În plus, arată sursa citată, prin această lege se introduc o serie de cazuri în care polițistul este îndreptățit să pătrundă "în orice mod într-o locuință sau orice spațiu delimitat ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimțământul acesteia sau al reprezentantului legal, pentru: (...) d) a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spațiu".

Iohannis precizează, în sesizare, că legea a fost adoptată de Senat cu depășirea termenului constituțional de adoptare tacită, cu consecința încălcării principiului bicameralismului.

Șeful statului critică și prevederea prin care polițistul are dreptul să legitimeze și să stabilească identitatea persoanei în situația în care "aceasta încalcă dispozițiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală", președintele susținând că sintagma "motive verosimile" nu este una definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ, contrar exigențelor de tehnică legislativă, fiind una neclară, de natură să lipsească norma de precizie și claritate, contrar Constituției.

De asemenea, președintele Iohannis critică prevederile potrivit cărora polițistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliției atunci când "din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor ori bunurilor aflate asupra sa creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală", iar potrivit art. 324 alin. (1) lit. d), un alt motiv care permite polițistului să conducă o persoană la sediul poliției este cazul în care "luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru acesta sau pentru ordinea publică".

"Având în vedere faptul că o astfel de măsură reprezintă o restrângere a exercițiului libertății individuale, apreciem că modul general de formulare a acestor cazuri este unul lipsit de claritate și precizie, fiind de natură să încalce exigențele stabilite de art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, așa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale", arată el.

Președintele consideră că folosirea de către polițist a dispozitivelor cu electroșocuri reprezintă o măsură disproporționată în raport cu scopul său prin raportare la Constituție, având în vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea asupra integrității fizice a persoanelor vizate.

În acest context, Klaus Iohannis solicită CCR să admită sesizarea de neconstituționalitate și să constate că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice este neconstituțională.