"Implicarea mea în dosarul EADS este una benefică pentru România și aș vrea să vedeți implicarea mea în acest dosar. România a încheiat tratatul de aderare cu o clauză de salvgardare. Cele șapte clauze de salvgardare, eu răspundeam în numele Guvernului pentru eliminarea lor, erau trei jumate la mine, tre jumate la doamna Macovei, la justiție. Ce era la Interne: 1.realizarea unui nivel ridicat de securizare a frontierei; 2. upgradarea lunară a manualului Schengen și aplicarea lui imediată; 3. separarea competențelor poliției de jandarmarie, în stabilirea ordinii publice; 4. lupta împotriva corupției și am dat număr unic la dosarul penal și pentru Interne și pentru Parchet. Această securizare a frontierei s-a făcut pe trei surse, între care a existat o foarte strânsă interacțiune. Pe de-o parte, programele Phare, aproape 150 de milioane de euro, programele Phare 2002, 2003, 2004, bani de la Uniunea Europeană. Al doilea a fost contractul cu EADS, bani publici, și a treia facilitate a Schengen: 630 de milioane de euro, cea mai mare facilitate acordată unui stat membru al UE și pentru că aveam cea mai mare frontieră externă, ca lungime, peste 2.000 de kilometri, după cea cu Finlanda", a declarat Vasile Blaga.
Mai departe, copreședintele PNL a precizat că lucrurile nu era clare în contract, în ceea ce privea destinația banilor, subliniind, pe de altă parte, că a reușit desecretizarea contractului, ceea ce nu s-a putut cu Bechtel.
"Atunci, când am mers la minister, primul lucru pe care l-am văzut și a făcut obiectul campaniei electorale, din 2004, alături de contractul cu Bechtel, se întâmpla imediat după Crăciunul lui 2004, în 2005, ianuarie, am luat la mână contractul cu EADS. Problemele acolo erau mai multe: era un contract cadru semnat pe 650 milioane euro, cu posibilitatea de extindere la un miliard, numai că am sesizat că nu se preciza pe ce merg banii și în ce constă acest sistem de securizare a frontierei. Pe ce mergeau banii? Lucrurile nu erau clare în contract, iar, începând cu ianuarie, am început discuțiile cu EADS și am reușit un lucru care părea imposibil, cu Bechtel nu s-a reușit, să desecretizăm contractul, ori din 22 februarie, ați văzut contractul inițial cu EADS, pe site-ul ministerului, la momentul respectiv. Dar nu numai asta era problema. Primul lucru pe care l-am văzut era un stadiu de fezabilitate semnat cu firma Bearing Point, 400 de milioane de euro, care a fost predat ministerului la 48 de ore după ce a fost făcut contractul. Era clar că ceva nu merge și mi-am dat seama că rezulta acest studiu dintr-o compilație a materialelor Poliției de Frontieră. Am făcut o plângere penală la PNA, de atunci, împotriva celor care au semnat, dar mai erau o serie de lucruri foarte dificile și pe care Uniunea Europeană ni le imputa", a adăugat copreședintele PNL.
Întrebat cine semnase acel contract, Blaga a precizat:
"Contractul, la momentul respectiv, cred că a fost semnat de către Toma Zaharia, contractul și studiul de fezabilitate. Și am făcut plângere penală împotriva celor, erau vreo doi sau trei chestori, și am făcut plângere penală la PNA. Dar mai era o serie de probleme mult mai grave, imputate de Uniunea Europeană: suprapuneri între programele Phare și obiective prevăzute în contract. UE ne-a spus foarte clar: 'dacă nu eliminați aceste suprapuneri, nu numai că vă cerem banii înapoi, dar nu primiți nici faciltatea Schengen de 630 de milioane de euro. De asta am spus că este o legătură foarte strânsă între cele trei zone. Pe programele Phare se realizează, de exemplu, sistemul de comunicare, voce, date pe toată Moldova, pe Prut. Tot pe programe Phare se cumpăraseră o serie de mașini, care aveau pe ele stații de termoviziune (...) Chiar astăzi l-am întrebat pe domnul Buda, șeful Poliției de Frontieră, câte mașini mai merg din acelea și din 22 merg 18. Adică urmau să fie făcute și prin contractul cu EADS, același lucru, adică bani de două ori. Ori UE ne-a zis foarte clar: 'dați-ne banii înapoi,dacă tot mai aveți lucrurile astea prevăzute în contract'", a afirmat Vasile Blaga.
Totodată, copreședintele PNL a evidențiat faptul că a început negocierea contractului, în februarie și a finalizat-o în noiembrie, anul 2005, ajungând de la 650 de milioane la 524,5 milioane de euro, deși, în 2009, "contractul a fost dus, din nou, la peste 700 de milioane". În viziunea sa, cei care au semnat trebuie să răspundă, pentru acest fapt.
"Mai era un lucru complicat și am văzut că un fost coleg, ministru de Interne, spunea că de ce am schimbat eu sistemul de comunicare mobilă, din sistemul Tetrapol în sistemul Tetra. Eram obligat. Tot UE ne-a zis foarte clar: sistemul Tetrapol este sistem închis, este sistem de casă, numai al EADS. Nu exista la noi o experiență, în acest sens. Statele cu care trebuia să schimbăm imediat informații, Ungaria și Bulgaria lucrau în Tetra, ca și majoritatea statelor UE. Tot printr-un program Phare a fost realizat cel mai performant sistem, de azi, din Europa, de control al frontierelor maritime, este vorba de SCOMAR, dat ca exemplu de bune practici de Comisia Europeană și dat exemplu și unui stat foarte mare, care căzuse testele imediat după ce noi am fost acceptați cu frontierele terestre. Toate lucrurile astea trebuia să le elimin, mai mult, trebuia să mai rezolvăm o problemă. În contractul inițial, codurile sursă erau la furnizori, la EADS, ori noi am spus 'suntem stat independent, codurile stau pe teritoriul României' și acest lucru s-a întâmplat. În contractul inițial, codurile erau la sursă. Toate lucrurile astea le-am adus la cunoștința colegiului ministerului și atunci am dat un ordin, cu toți responsabilii de față. Începând de azi, începând de mine, Vasile Blaga, toți cei care negociați contractul cu EADS sunteți sub supravegherea Direcției de Informații și Protecție a Ministerului de Interne. Am început negocierea contractului în februarie și am finalizat-o în noiembrie 2005 și de la 650 de milioane am ajuns la 524,5 milioane. În 2009, contractul a fost dus, din nou, la peste 700 de milioane, cei care au semnat să răspundă. Eu a mai fost ministru din 6 aprilie 2007. Dar, ce m-a deranjat că, după ce nu am mai fost ministru, următorul după mine iar a secretizat contractul. Am terminat de negociat contractul în noiembrie 2005", a mai spus Vasile Blaga.
Întrebat dacă s-a întâlnit vreodată cu Claudiu Florică, copreședintele PNL a precizat:
"Niciodată, nu avea nicio treabă. Nu eu negociam (...) Contractul a fost semnat prin firma de profil a Ministerului de Interne, nu am semnat eu contractul respectiv, iar, am mai făcut un lucru: toate negocierile s-au mutat în sediul Ministerului de Interne. Au fost mai mute locații în Capitală, în care se făceau, la reprezentanța EADS sau în alte locuri. Nu numai că în momentul ăla am redus contractul la 524 de milioane, dar am avut acces, după ce am ajuns din nou ministru, în decembrie, 2009, la toată facilitatea Schengen, de 630 de milioane. Nu am avut nicio plângere din partea UE sau a unui for de conducere românesc, nici asupra modului în care s-au derulat proiectele pe Phare, nici pe contractul cu EADS (....) După aceea, prețurile s-au făcut numai după predarea subsistemelor, așa cum scrie în contract. Am prezentat contractul la Congresul Poliției de la Berlin, 2006, și a fost apreciat în unanimitate ca cel mai bine pus la punct contract de securizare a frontierelor", a conchis Vasile Blaga.
Blaga, despre moțiune: O depunem în iunie. Tema va fi de nerefuzat, indiferent de apartenența politică
