Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a anunțat vineri, 25 septembrie, că proiectul de lege privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate va fi pus în transparență publică săptămâna viitoare. El susține că modificările ar trebui adoptate înainte de o eventuală dizolvare a Parlamentului, pentru ca termenul scurt de organizare a scrutinului să nu îngreuneze exercitarea dreptului de vot. Proiectul nu este, deocamdată, lege.
De ce consideră AEP necesară o nouă lege
Într-o conferință de presă la Ploiești, Țuțuianu a explicat că Legea 208/2015 a fost concepută pentru alegerile organizate la termen. La scrutinul parlamentar din 2024, data votului a fost cunoscută cu mai multe luni înainte, în timp ce Constituția prevede că, după dizolvarea Parlamentului, alegerile pentru Camera Deputaților și Senat trebuie să aibă loc în cel mult trei luni.
Legea 208/2015 a fost gândită pentru alegeri care au loc la termen. Și ca să ne ducem doar la ultimele alegeri din anul 2024, data la care a fost organizat scrutinul a fost anunțată cu vreo 4-5 luni de zile înainte de luna decembrie. Astăzi n-am putea să punem în aplicare același mecanism, pentru că Constituția României prevede că alegerile anticipate ar trebui să aibă loc în termen de 3 luni de la data dizolvării Parlamentului
Potrivit șefului AEP, cele mai dificile etape într-un calendar atât de scurt sunt înscrierea pentru votul prin corespondență, trimiterea și returnarea buletinelor de vot, precum și organizarea secțiilor din străinătate. El a invocat, ca reper, aproximativ 950 de secții care ar trebui deschise în afara țării, raportat la ultimele alegeri.
Dacă săptămâna viitoare, de exemplu, miercuri, s-ar ajunge la concluzia că trebuie organizate alegeri anticipate, în 90 de zile tot procesul ar trebui să fie desfășurat. Ce provocări avem? Sunt câteva care afectează dreptul fundamental de vot. Și asupra acestor provocări am atras atenția. Și de aici rezultă necesitatea modificării legislației
Cetățenii care au dreptul de vot prin corespondență – trebuie să le creezi spațiul temporal în cadrul căruia să se poată înscrie pentru votul prin corespondență, să ai timp să le trimiți buletinele de vot și să le primești în timp util înapoi, ca să facă obiectul analizei în cadrul procesului electoral. Aceeași problemă se pune cu privire la votul în străinătate. Pentru că timpul e foarte scurt, Ministerul de Externe ar trebui să deschidă, dacă avem în vedere ultimele alegeri, 950 de secții de votare. Dacă nu le deschizi, s-ar putea să fie cetățeni care să spună că le-a fost încălcat dreptul fundamental la vot
Ce prevede proiectul pentru alegători
Conform măsurilor prezentate de Adrian Țuțuianu, data alegerilor anticipate ar urma să fie stabilită cu cel puțin 75 de zile înainte de vot. Unele termene electorale ar fi scurtate, dar AEP susține că le-ar păstra pe cele necesare exercitării dreptului de vot.
Românii care vor să voteze în străinătate s-ar putea înregistra online în Registrul electoral începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului, în intervalul prevăzut de proiect. Pentru votul prin corespondență, înscrierea ar urma să se încheie cu 45 de zile înaintea scrutinului. Proiectul mai prevede reducerea la jumătate a numărului minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor. Aceste reguli sunt propuneri, nu prevederi deja intrate în vigoare.
Cât ar costa alegerile anticipate
AEP estimează că organizarea unui scrutin anticipat ar costa aproximativ 112–113 milioane de euro, cu circa 30% mai mult decât alegerile din 2024, pe fondul creșterii prețurilor și tarifelor. Țuțuianu a atras atenția și asupra necesității de a asigura fondurile pentru organizarea votului.
După publicarea proiectului în transparență, acesta ar trebui preluat ca inițiativă legislativă și să parcurgă procedura parlamentară, a precizat șeful AEP. Prin urmare, anunțul instituției nu înseamnă că au fost convocate alegeri anticipate.
Când poate fi dizolvat Parlamentul
Constituția îi permite președintelui să dizolve Parlamentul numai după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și respinge cel puțin două solicitări de învestitură. Dizolvarea este o posibilitate, nu o obligație a șefului statului.
