10 ani de la aderarea României la NATO. Scurtă istorie a unui pas uriaș

Autoritățile române s-au îndreptat, imediat după Revoluție, către NATO, inițiind relații diplomatice în 1990, pentru ca în 1993 președintele Ion Iliescu să-i transmită oficial Secretarulului general dorința României de a adera, eveniment care va avea loc abia în 2004, după un prim eșec în 1997.

Iată o cronologie a celor mai importante momente care au precedat aderarea României la NATO, la 29 martie 2004, realizată de Mediafax:

România, primul stat din regiune care aderă la Parteneriatul pentru Pace

Iulie 1990 - Premierul Petre Roman adresează, în scris, Secretarului general al NATO, Manfred Wörner, invitația de a vizita România.

Octombrie 1990 - Ambasadorul român în Belgia este autorizat să inițieze relații diplomatice cu NATO.

23 octombrie 1990 - Premierul Petre Roman este primit la Cartierul General al NATO de către Secretarul general, Manfred Wörner.

Decembrie 1990 - Secretarul de stat pentru apărare român vizitează Cartierul General al NATO de la Bruxelles și se întâlnește cu Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice și cu reprezentații permanenți militari ai statelor membre.
4 - 5 iulie 1991 - Secretarul general al NATO face o vizită în România.

21 august 1991 - Ministrul de Externe, Adrian Năstase, face o vizită la NATO.

Octombrie 1991 - Președintele Ion Iliescu trimite Secretarului general NATO un mesaj în care afirmă disponibilitatea României de a se angaja într-o cooperare strânsă cu NATO, aceasta fiind singura organizație capabilă, din punct de vedere politic și militar, să asigure stabilitatea și securitatea noilor democrații europene, aflate într-o stare incipientă.

25 noiembrie 1991 - Ministrul Apărării Naționale, general-locotenent Nicolae Spiroiu, este primit la NATO.

20 decembrie 1991 - Are loc sesiunea inaugurală a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică, la care participă miniștrii de externe și reprezentanți ai celor 16 țări membre NATO și 9 state din centrul și estul Europei. Cu acest prilej, ministrul român de externe propune intensificarea cooperării cu NATO.

21 februarie 1992 - Secretarul general al NATO, Manfred Wörner, vizitează România și participă la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic de la București.

1 aprilie 1992 - Miniștrii apărării din statele membre NATO se întâlnesc cu reprezentanții partenerilor de cooperare pentru identificarea domeniilor de cooperare în probleme de apărare.

17 februarie 1993 - Președintele Ion Iliescu se întâlnește la sediul NATO din Bruxelles cu Secretarul general, Manfred Wörner. Este afirmată oficial dorința României de aderare la NATO.

1 aprilie 1993 - Este inițiat în România programul Mil-to-Mil de cooperare în domeniul apărării cu Statele Unite ale Americii, primul de acest tip dezvoltat cu un stat membru NATO și destinat sprijinirii forțelor armate ale României și îmbunătățirii relațiilor militare româno-americane. Este înființată o echipă de legătură între US Forces Command Europe (EUCOM) și armata română.

Octombrie 1993 – Adjunctul secretarului apărării al SUA efectuează o vizită la București și prezintă propunerea americană de stabilire a unui Parteneriat pentru Pace.

10-11 ianuarie 1994 – La summit-ul de la Bruxelles, șefii de stat și de guvern ai Alianței lansează Parteneriatul pentru Pace (Partnership for Peace- - PfP) și, în același timp, invitația de participare tuturor partenerilor din Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică și Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa. Este publicat documentul cadru al Parteneriatului pentru Pace.

26 ianuarie 1994 - Ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, semnează la Cartierul General al NATO Documentul-cadru al Parteneriatului pentru Pace. România devine astfel primul stat din Europa Centrală și de Est care aderă la Parteneriatul pentru Pace.

Primele exerciții și misiuni alături de NATO; toate statele din regiune, cu aspirații la aderarea în 1997

14 Septembrie 1994 – România transmite la NATO primul Program Individual de Parteneriat România-NATO care include activitățile de cooperare cu Alianța pe anul următor.

12–16 septembrie 1994 - România participă cu un pluton la primul exercițiu NATO/PfP, "Cooperative Bridge 94" la Biedruska, Polonia. Scopul exercițiului îl constituie împărtășirea experienței în misiuni de menținere a păcii și îmbunătățirea capacității de a conduce operațiuni comune de acest tip.

4 noiembrie 1994 - Președintele Ion Iliescu vizitează Cartierul General al NATO.

10-15 septembrie 1995 – La Sibiu se desfășoară primul exercițiu NATO/PfP pentru forțele de uscat "Cooperative Determination 95".

Octombrie 1995 - România semnează "Acordul privind Statutul Forțelor" între statele membre NATO și statele din cadrul PfP.

28 septembrie 1995 - Se lansează la nivelul Alianței primul studiu privind lărgirea NATO. Oficialii Alianței prezintă statelor partenere concluziile acestei prime evaluări.

3 mai 1996 - Secretarul general al NATO, Javier Solana, face o vizită de câteva ore în România, punctul terminus al unui turneu care a mai inclus Ucraina, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Albania, Bulgaria.

Scopul declarat al acestui veritabil tur de forță politico-diplomatic a fost clarificarea unor aspecte legate de procesul extinderii Alianței Nord-Atlantice. În toate statele, secretarul general al NATO a exprimat clar dorința de lărgire a Alianței.

Iunie 1996 - Parlamentul României adresează un apel parlamentelor statelor membre NATO în care solicită sprijin pentru aspirațiile României de a deveni membru al Alianței. Apelul subliniază consensul politic intern asupra acestui obiectiv major al politicii externe românești.

19 Decembrie 1996 – Parlamentul României aprobă participarea României la Forța de Stabilizare (SFOR) în Republica Bosnia-Herțegovina.

4 februarie 1997 - Vizita președintelui Emil Constantinescu la Cartierul General al NATO și întâlnirea cu Secretarul general, Javier Solana.

4 Aprilie 1997 – Parlamentul aprobă participarea României la Forța Multinațională de Protecție în Albania.
Aprilie 1997 - Parlamentul român adoptă, în unanimitate, un mesaj adresat celor 16 membri NATO, solicitând sprijin pentru o decizie favorabilă României, cu prilejul summit-ului de la Madrid.

30 mai 1997 - Întâlnirea finală a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (NACC) și întâlnirea inaugurală a Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică (EAPC) la Sintra, Portugalia. Miniștrii de externe ai NATO și ai țărilor partenere aprobă documentul de bază al Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică.

9 iunie 1997 – Parlamentul României aprobă participarea la constituirea Rezervei Strategice SFOR.

România nu prinde extinderea din '97, dar peste un an este "podul aerian" al NATO către Kosovo

8 Iulie 1997 - În cadrul summit-ului NATO de la Madrid, Republica Cehă, Ungaria și Polonia primesc invitația de a se alătura Alianței. Comunicatul final confirmă continuarea procesului de lărgire și nominalizează România printre statele candidate pentru viitoarea lărgire a Alianței Nord-Atlantice.

11 iulie 1997 - Președintele SUA, Bill Clinton, efectuează "o vizită de consolare" la București, după ce România nu a fost primită în NATO, așa cum spera.

"Pentru toate națiunile care acceptă democrația și reformele și doresc să-și asume responsabilitățile de membru (NATO), reafirm din această piață a libertății: Ușa NATO e deschisă. Va rămâne deschisă și vă vom ajuta să treceți prin ea. NATO s-a angajat să reanalizeze candidaturile în 1999. România este unul dintre cei mai serioși candidați. Dacă veți rămâne pe acest drum și veți manifesta aceeași dragoste pentru libertate, pe care o vedem astăzi aici cu toții, nu va fi un candidat mai puternic. Rămâneți pe acest drum. Rămâneți pe acest drum. Viitorul vă aparține", a spus Clinton în discursul ținut în Piața Universității.

1 septembrie 1997 – Este creat la București, cu sprijinul Marii Britanii, Centrul regional de pregătire NATO/PfP, care va fi acreditat la NATO doi ani mai târziu.

13 noiembrie 1997 - Cea de-a 43-a sesiune a Adunării Parlamentare a Tratatului Atlanticului de Nord are loc la București.

Aprilie 1998 - Secretarul general al NATO, Javier Solana, efectuează o vizită oficială în România.

Octombrie 1998 - Parlamentul aprobă cererea NATO ca avioanele Alianței să poată utiliza spațiul aerian al României pentru posibile operațiuni militare împotriva Iugoslaviei, numai în "situații excepționale și de urgență", decizie confirmată la 22 aprilie 1999, când este autorizată deschiderea spațiul aerian pentru operațiunile din Kosovo.

25 aprilie 1999 – În cadrul summitului NATO de la Washington este adoptat Conceptul Strategic al Alianței și se lansează Inițiativa NATO în Sud Estul Europei, precum și Planul de Acțiune pentru Aderare (MAP) care pune bazele unui mecanism de pregătire și evaluare individuală a țărilor candidate

7 - 8 iulie 1999 - Secretarul general al NATO, Javier Solana, vizitează, din nou, România. Oficialul Alianței se întâlnește cu premierul român și membri ai Cabinetului.

Octombrie 1999 – România transmite la NATO primul Program Național Anual de Pregătire pentru integrarea în Alianță, în baza Planului de Acțiune lansat la Washington.

10 noiembrie 1999 - Are loc reuniunea Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică (EAPC) care lansează primul "Plan de Acțiune" pentru 2000-2002 pentru cooperarea membrilor NATO cu țările partenere EAPC.

29 noiembrie 1999 – Parlamentul României aprobă participarea cu forțe la KFOR din Kosovo.

10 februarie 2000 – Secretarul general NATO, Lord George Robertson of Port Hellen, efectuează o vizită în România.

Iunie 2000 - Noul Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Joseph Ralston, efectuează o vizită în România.

Septembrie 2000 – Este transmis la NATO Planul Național de aderare, din cadrul ciclului II MAP.

24 ianuarie 2001 - Premierul Adrian Năstase se întâlnește la sediul NATO cu Lordul Robertson pentru a discuta pregătirea României aderarea la Alianță.

7 februarie 2001 – Parlamentul României aprobă suplimentarea participării la KFOR cu un pluton de poliție militară și ofițeri și subofițeri de stat major.

12 mai 2001 – Are loc la Bratislava prima reuniune a premierilor țărilor candidate la NATO.

14 mai 2001 - Reuniune a Consiliului Nord-Atlantic în format 19+1 pentru evaluarea stadiului îndeplinirii obiectivelor din cadrul PNA ciclul II.

8 – 10 iulie 2001 - Președintele Ion Iliescu și ministrul de externe, Mircea Geoană, se întâlnesc cu Lordul Robertson pentru a discuta lărgirea NATO și contribuția României la operațiunile Alianței.

11 septembrie și extinderea istorică a NATO

19 septembrie 2001 - Ca urmare a atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României adoptă decizia de participare a țării, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva terorismului internațional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare. România va asigura acces la spațiul său aerian, aeroporturi, facilități terestre și maritime, în cazul în care va exista o cerere NATO în acest sens.

- Parlamentul decide și creșterea contribuției României la SFOR și KFOR.

28 septembrie 2001 – România transmite la NATO Planul Național de Aderare, din cadrul ciclului III MAP.
15 noiembrie 2001 – Parlamentul României aprobă extinderea participării la misiunile NATO din Balcani cu capacități de informații militare.

4 – 05 octombrie 2001 - România, ca membră a grupului Vilnius, participă la summit-ul "Contribuții ale noilor democrații la securitatea euro-atlantică", desfășurat la Sofia.

26 octombrie 2001 – Are loc la București Conferința Donatorilor în cadrul Pactului de Stabilitate.

13 decembrie 2001 - Lordul George Robertson se întâlnește, la București, cu președintele Ion Iliescu, premierul Adrian Năstase și cu membri ai Executivului, Parlamentului și reprezentanți ai societății civile. Discuțiile s-au axat pe progresele României în îndeplinirea condițiilor de aderare.

21 decembrie 2001 – Parlamentul României aprobă participarea în cadrul Forței Internaționale de Asistență de Securitate (ISAF) din Afganistan cu efective de poliție militară și ofițeri de stat major.

10 ianuarie 2002 - La a doua adunare a Comitetului Contributorilor la ISAF, la Londra, România semnează Memorandumul de Înțelegere pentru constituirea ISAF (International Security Assistance Force).

21 -22 ianuarie 2002 - Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Joseph Ralston, face o vizită în România și evaluează în mod pozitiv progresul realizat în reforma sectorului militar.

28 ianuarie 2002 – Este dislocat primul contingent românesc pentru ISAF. Pentru prima oară desfășurarea forțelor în teatru are loc cu utilizarea capacităților proprii de transport.

- Ambasadorii țărilor membre NATO se întâlnesc la București. Premierul Adrian Năstase prezintă pregătirile României pentru aderarea la NATO.

29 ianuarie 2002 – Consiliul Suprem de Apărare a Țării evaluează primul Plan de Acțiune al Guvernului pentru promovarea candidaturii României la NATO, care încorporează și obiectivele din cadrul PNA.

8 martie 2002 - Reuniunea miniștrilor de externe din statele Grupului Vilnius are loc la Skopje.

26 martie 2002 - Întâlnirea "Primăvara noilor aliați" de la București la care participă premierii celor 10 țări care aspiră la obținerea statutului de membru NATO și care reafirmă solidaritatea țărilor candidate la aderare.

16 aprilie 2002 - Întâlnirea Consiliului Nord-Atlantic cu România în format 19+1 de la Bruxelles are ca scop evaluarea pregătirii țării noastre pemtru aderare. Au fost analizate ultimele progrese ale României în îndeplinirea obiectivelor Planului Național Anual de Aderare, ciclul III.

25 aprilie 2002 - Președintele Ion Iliescu are o întrevedere cu Secretatul general al NATO, Lordul George Robertson, la Bruxelles.

30 aprilie 2002 – Parlamentul aprobă participarea în cadrul Coaliției Internaționale de combatere a terorismului la Operațiunea Enduring Freedom condusă de SUA în Afganistan.

14 -16 mai 2002 – Are loc reuniunea ministerială a Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic de la Reykjavik cu participarea miniștrilor de externe din statele membre NATO și partenere. În marja reuniunii are loc o întâlnire a Grupului Vilnius cu secretarul SUA, Collin Powell.

25 iunie 2002 – Începe dislocarea primului contingent românesc în Operațiunea Enduring Freedom.
Septembrie 2002 – România transmite la NATO Planul Național de Aderare, ciclul IV MAP.

21 noiembrie 2002 - România este invitată, alături de alte șase state candidate, să înceapă convorbirile de aderare, în cadrul summit-ului NATO de la Praga, într-o decizie istorică de extindere a Alianței Nord-Atlantice cu șapte țări din fostul bloc comunist.

"Shoulder to shoulder" cu americanii, pe front și sub curcubeul de la București

23 noiembrie 2002 - La două zile de la decizia istorică de la Praga, președintele SUA, George W. Bush, vizitează România.

În Piața Revoluției din București, Bush a promis că NATO va fi "umăr la umăr" cu România în cazul în care va fi amenințată sau atacată. El și-a început discursul spunând "Salut" în limba română. Președintele american a privit de mai multe ori către curcubeul care a apărut pe cer spunând că "Dumnezeu zâmbește astăzi".

13 decembrie 2002 și 09 ianuarie 2003 - Se desfășoară, la Bruxelles, cele două runde ale convorbirilor de aderare a României la NATO. În cadrul acestor negocieri, România își asumă obligațiile derivate din aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord: sprijinirea consensului la nivel aliat, promovarea păcii și stabilității, contribuția cu forțe la întregul spectru de operațiuni al NATO. De asemenea, Bucureștiul își asumă contribuția la bugetul civil și bugetul militar al Alianței, inclusiv la bugetul pentru Programul de Investiții de Securitate al NATO (NSIP).

27 – 29 ianuarie 2003 - Echipele de experți NATO în probleme de apărare, securitate și economice s-au aflat în vizită în România.

18 februarie 2003 - Are loc, la Bruxelles, reuniunea SPC(R) + România în cadrul căreia se analizează Calendarul național pentru reformă, document de bază în pregătirea integrării în NATO.

3 martie 2003 - Secretarul general al NATO, Lordul George Robertson, efectuează o vizită în România.
12 martie 2003 – România dislocă o companie NBC în Kuwait în sprijinul intervenției Coaliției Internaționale de luptă împotriva terorismului în Irak.

21 martie 2003 – România înaintează printr-o scrisoare oficială adresată Secretarului general NATO Calendarul național pentru reformă. Este confirmată voința și capacitatea României de a îndeplini obligațiile și angajamentele de a deveni membru cu drepturi depline al NATO.

26 martie 2003 – Are loc, la Bruxelles, Ceremonia oficială de semnare a Protocoalelor de Aderare ale statelor invitate la Praga.

Aprilie 2003 – Parlamentul României aprobă participarea la constituirea Echipelor de Reconstrucție Provincială din Afganistan.

Mai 2003 – Parlamentul României aprobă participarea cu forțe la procesul de constituire și instruire a Armatei afgane.

4 – 5 mai 2003 - Are loc, la Snagov, reuniunea informală a primilor miniștri din cele șapte state invitate să adere la NATO.

7 mai 2003 - Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic + 7 de la Bruxelles.

7 - 8 mai 2003 – Vizita în SUA a celor șapte miniștri ai afacerilor externe din țările invitate să adere la NATO, cu ocazia votului din Senat asupra rezoluției de ratificare a Protocolului de aderare

8 mai 2003 – Ratificarea protocoalelor de aderare de către Congresul SUA.

19 mai 2003 – Vizita adjunctului secretarului apărării al SUA, Paul Wolfowitz, în România. Sunt abordate problematica procesului de stabilizare și reconstrucție în Irak și aderarea României la NATO.

20 – 22 mai 2003 – Reuniunea la nivelul președinților parlamentelor din statele membre ale Grupului Vilnius și din țările membre NATO.

12 – 13 iunie 2003 – Reuniunea ministeriala la nivel de miniștri ai apărării, la Bruxelles.

15 iunie 2003 – Este dislocat contingentul românesc participant la procesul de constituire și instruire a forțelor armate afgane.

Iunie 2003 – Parlamentul României aprobă participarea cu forțe la faza a patra de stabilizare și reconstrucție din Irak cu un batalion de infanterie și subunități de geniu, poliție militară și ofițeri de stat major. În aceeași lună, Parlamentul aprobă suplimentarea forțelor cu formațiuni de informații și avioane fără pilot.

Iunie 2003 – NATO decide deschiderea majorității comitetelor și grupurilor de lucru pentru participarea statelor invitate la aderare.

16 iulie – 8 august 2003 – Sunt dislocate contingentele românești în Irak.

25 iulie 2003 – Ceremonia de predare-primire a președinției Comitetului de Coordonare a Procesului Reuniunilor Miniștrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM-CC) și a Comitetului Director Politico-Militar (PMSC) al Forței Multinaționale de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE) și comenzii brigăzii multinaționale SEEBRIG și de mutare la Constanța a Cartierului General al SEEBRIG. La acest eveniment, a participat amiralul Gregory Johnson, comandantul flancului sudic al NATO, AFSOUTH.

4 – 5 august 2003 – Vizita oficială în România a Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul James L. Jones.

8 - 9 octombrie 2003 - Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre și invitate de la Colorado Springs. Se desfășoară exercițiul – seminar "Dynamic Response" cu evaluarea modului de luare a deciziei la nivelul miniștrilor apărării în dislocarea rapidă de forțe ca răspuns la o amenințare la adresa securității colective a NATO.

Octombrie 2003 – Parlamentul României aprobă suplimentarea participării în Irak cu o echipă de medici și ofițeri și subofițeri de stat major.

20 - 22 octombrie 2003 – Primele consultări oficiale cu NATO privind oferta de forțe pe baza dezvoltării Propunerilor de Forțe ale României marchează debutul implicării efective a țării noastre în procesul de planificare al Alianței. România își asumă cu acest prilej o contribuție detaliată și dezvoltată până în 2012.

Noiembrie 2003 – Este transmis la NATO Planul Național de aderare, din cadrul ciclului V și ultimul al MAP.

18 noiembrie 2003 – Reuniunea SPC(R) cu România, ultima de acest tip la care țara noastră are calitatea de stat invitat. În acest context se discută progresele realizate în plan național pentru îndeplinirea obiectivelor din Calendarul de Reformă și Planul Național de Aderare, ciclul al 5-lea.

1- 2 decembrie 2003 – Desfășurarea reuniunii Consiliului Nord-Atlantic la Bruxelles la nivel de miniștri ai apărării. Miniștrii apărării din statele membre NATO adoptă noua Directivă Ministerială a Alianței care stabilește nivelul de ambiție și misiunile prognozate ale NATO. Miniștrii apărării din statele invitate participă pentru prima oară la acest proces ca observatori.

Ianuarie - februarie 2004 – Se desfășoară rotirea contingentelor naționale dislocate în Irak și Afganistan. Primul batalion participant la Enduring Freedom ("Scorpionii roșii") este dislocat pentru a înlocui contingentul românesc din sectorul britanic din Irak.

26 februarie 2004 – Parlamentul României adoptă în ședință solemnă a a Camerei Deputaților și Senatului Legea de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord.

27 februarie 2004 – Comitetul de Coordonare al Consiliului Nord-Atlantic transmite acceptul națiunilor pentru desfășurarea următoarei reuniuni informale a miniștrilor apărării din statele membre NATO în România, la Brașov, în perioada 13-14 octombrie 2004.

1 martie 2004 – Președintele Ion Iliescu promulgă Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord.

– Secretarul general al NATO transmite scrisoarea oficială, în numele statelor parte la Tratatul Atlanticului de Nord, conținând invitația de aderare a României la Tratat.

2 martie 2004 – Hotârârea Parlamentului nr. 1 / 2004 suplimentează participarea în Afganistan cu 9 militari pentru Echipa de Reconstrucție din Kunduz și un pluton de informații pentru ISAF.
4 martie 2004 – Președintele Ion Iliescu a semnat instrumentele de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord.

29 martie 2004 – Premierul Adrian Năstase a depus instrumentele de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, la Washington.

2 aprilie 2004 – Ceremonia înălțării drapelelor de stat la Cartierul General al NATO, Bruxelles, și reuniunea informală a miniștrilor de externe ai statelor membre NATO.