Locale· 3 min citire

Povestea satelor „fantomă” din Suceava, dispărute până la ultima casă

Povestea satelor „fantomă” din Suceava, dispărute până la ultima casă

Povestea satelor „fantomă” din Suceava, dispărute până la ultima casă

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 7 dec. 2016, 19:58

Un studiu realizat de un grup de studenți sprijinit în cadrul unui proiect de Guvernul României arată că în țară sunt 126 de sate „fantomă”, care s-au depopulat masiv, în unele cazuri până la ultimul locuitor, dar care continuă să figureze oficial ca sate, fiind înscrise în registrele de evidență ale populației și având coduri poștale.

Trei dintre ele sunt pe raza județului Suceava, în comunele Hânțești, Mălini și Moara, iar fiecare are o poveste diferită și interesantă.

Povestea satului desființat de comuniști și salvat de o singură familie

Arțari este unul din cele trei sate componente ale comunei Hânțești. Dacă Hânțești și Berești sunt sate mari, Arțari are 15 locuitori. În perioada comunistă, locuitorii satului Arțari, aflat în mijlocul câmpului, au fost mutați cu forța în zonele populate, pentru a se putea face agricultură pe suprafețe mari. Una dintre familii, Ilaș, foarte numeroasă, cu 12 copii, a fost lăsată însă la Arțari, tocmai pentru că era greu de mutat.

Viorica Ilaș, mamă a 12 copii, trăiește și astăzi la Arțari și a stat de vorbă cu reporterii Monitorului de Suceava.

Soțul i-a murit, iar aproape toții copiii au plecat în lumea largă, cu excepția unuia, cu probleme psihice, care a rămas alături de ea, la Arțari.

La 72 de ani, merge pe jos kilometri până la microbuz și nu a avut niciodată curent electric

Deși a trecut de 70 de ani, tanti Viorica încă merge pe jos până la civilizație, care pentru ea înseamnă satul Călugăreni, din comuna Adâncata, aflat la aproximativ trei kilometri distanță.

„Când eram mai tânără în patruzeci de minute eram la Călugăreni și înapoi, însă acuma fac două ore ca să ajung până la microbuz. Când îmi vine ceasul să merg la Suceava după rețetă mă duc, nu am ce face, însă înapoi nu mai pot veni pe jos și plătesc un căruțaș să mă aducă acasă”, își spune amarul femeia. Stă din 1962 la Arțari și nu a avut niciodată curent electric. Și nici nu sunt șanse să aibă vreodată, casa ei fiind izolată și față de celelalte patru case ale satului.

Strămutații care s-au întors la Arțari și și-au reconstruit casele de la zero

Aceste patru case au fost ridicate după Revoluția din 1989. Au fost construite de vechii săteni din Arțari, mutați de comuniști la Călugăreni sau Adâncata.

Elena Huțanu, mamă a cinci copii, și-a povestit drama: “Primarul de atunci, era prin 1980, ne-a spus că trebuie să ne strămutăm cu tot cu casă și copii. Am fost mutați într-o casă părăsită în Călugăreni, fără pământ, am dat și bani pe ea, iar pe urmă ne-am trezit că moștenitorii femeii la care ne-am mutat ne scot afară din casă.

Așa am venit înapoi la Arțari și am ridicat o altă casă, pe locul unde a fost dărâmată prima”. Unul dintre copiii acesteia și-a ridicat și el casă la Arțari. Are cinci copii minori care merg pe jos la școală, la Călugăreni sau Adâncata. Când plouă sau ninge, copiii ajung cu greu în satele „adevărate”, cu o căruță.

Un drum agricol care devine impracticabil când plouă sau ninge

Mutați și apoi reveniți pe meleagurile natale, sătenii din Arțari sunt reuniți acum în patru familii, în total 15 suflete. Cea mai bună cale de acces este un drum agricol desfundat, care devine impracticabil când plouă sau când ninge. S-au împăcat cu gândul că trebuie să-și asigure curentul electric cu surse proprii, generatoare sau panouri solare, și sunt mulțumiți că primarul din Hânțești, Daniel Olariu, nu i-a uitat complet, iar un utilaj de deszăpezire a ajuns și la casele lor, când a fost cazul.

„Am ajuns la un sat cu patru case locuite, asta este situația, în mod normal ar trebui să fie cătun, dar așa a fost prins în lege și așa a rămas”, spune Daniel Olariu.

Citeste articolul complet pe monitorulsv.ro

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Locale