ÎNĂLȚAREA DOMNULUI 2014. Obiceiuri de Înălțare și semnificația sărbătorii ÎNĂLȚAREA DOMNULUI

ÎNĂLȚAREA DOMNULUI 2014. Tradiția religioasă spune că, timp de 40 de zile după Paște, credincioșii trebuie să se salute cu mesajele "Hristos a înviat", respectiv "Adevărat a înviat". În ziua de Înălțarea Domnului, mesajele sunt "Hristos S-a înălțat!", respectiv "Adevărat S-a înălțat!".

Sărbătoarea "Înălțarea Domnului" face trimitere la înălțarea lui Hristos de pe Muntele Măslinilor, în fața apostolilor. Potrivit Bibliei, îngerii le-au vorbit ucenicilor despre revenirea lui Hristos pe pământ.

Înălțarea Domnului este și Ziua Eroilor

În 1999, s-a hotărât ca Înălțarea Domnului să fie și o zi dedicată eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor.

Înălțarea Domnului și Rusaliile

În primele secole de după Hristos, comunitățile creștine sărbătoreau Înălțarea Domnului odată cu Rusaliile, la 50 de zile după Paște. Însă, din secolul al IV-lea, Înălțarea Domnului a fost sărbătorită la 40 de zile după Paște, iar Rusalii (Înălțarea Sfântului Duh) - la 50 de zile.

Obiceiuri de Înălțarea Domnului

- de Înălțarea Domnului, casele și mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, scrie crestinortodox.ro;

- la ferestre se pun frunze de leuștean;

- se fac pomeni pentru morți, împărțindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu;

- sunt marcate vitele și se taie mieii;

- este ultima zi în care se mai pot roși ouă.

ÎNĂLȚAREA DOMNULUI. Se spune ca dupa Inviere, Iisus s-a mai aratat o data ucenicilor sai, pe Muntele Maslinilor, incredintandu-i de puterea sa si dandu-le ultimele invataturi. El a mancat alaturi de ucenici, asa cum facuse odinioara.  Dupa 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfant avea sa se pogoare peste ei, daruindu-le putere si intelepciune divina pentru a merge in lume si pentru a transmite Cuvantul lui Dumnezeu. In Biblie, acesta este momentul in care se anunta a doua venire a lui Iisus, intocmai ca si Inaltarea, avand la dreapta si la stanga doi ingeri mari si luminosi.

In aceasta sfanta zi, de ÎNĂLȚAREA DOMNULUI,  in unele zone ale tarii, se leaga frunze de nuc peste brau, pentru ca Mantuitorul le-ar fi purtat in momentul Inaltarii. In alte zone, fetele si feciorii se duc in padure sa culeaga frunze de alun cu care fac vraji de dragoste sau pentru a le folosi ca plante tamaduitoare.

Se zice ca Cerurile sunt deschise de la Pasti pana la Inaltare, iar cei care mor in aceasta perioada nu mai trec prin Judecata de Apoi si ajung direct in Rai.

De ÎNĂLȚAREA DOMNULUI se fac pomeni si se impart pentru morti, in special branza, ceapa verde, paine calda si rachiu. Casele si mormintele se impodobesc, in unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leustean.

Femeile nu imprumuta sare si nu dau foc din casa, pentru ca altfel toata casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smantana.

O vorba din batrani spune ca pentru a avea recolta bogata, semanatorile se fac pana in ziua de Inaltare, scrie Sfatulparintilor.ro

  Potrivit cărții biblice "Faptele Apostolilor", Mântuitorul Iisus Hristos, după Înviere, s-a arătat ucenicilor, timp de 40 de zile, după care, în prezența lor, s-a înălțat la cer. În acel moment Hristos și-a profețit revenirea și i-a încredințat pe apostoli că îl va trimite pe Duhul Sfânt.

ÎNĂLȚAREA este amintită în "Simbolul Apostolic" și în "Crezul" niceo-constantinopolitan. Începând din secolul al IV-lea, Înălțarea este celebrată atât în Răsărit, cât și în Apus, la 40 de zile după Paști, întotdeauna într-o zi de joi. Înainte de fixarea acestei zile, evenimentul era prăznuit de Rusalii.

În unele țări din Europa occidentală, dacă Înălțarea nu este sărbătoare legală, celebrarea liturgică se transferă în duminica imediat următoare.

Potrivit tradiției, locul de pe care Mântuitorul Hristos s-a înălțat la cer este situat la Ierusalim pe Muntele Măslinilor. Micuța capela rotundă de acolo păstrează încă o piatră imprimată cu urma piciorului lui Hristos Capela Înălțării Domnului este un loc de închinăciune, atât pentru creștini, cât și pentru musulmani.

De Înălțarea Domnului, Biserica Ortodoxă Română (BOR) face praznic de pomenire a eroilor. În toate lăcașurile de cult din țară și străinătate ale BOR sunt pomeniți eroii - ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile - care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului, libertatea și demnitatea poporului român. Totodată, după Sfânta Liturghie, vor fi oficiate slujbe de pomenire și la cimitirele, troițele și monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrată ca sărbătoare națională bisericească a Eroilor.

ÎNĂLȚAREA DOMNULUI: se sfințesc plantele de leac

În popor, sărbătoarea Înălțării Domnului se mai numește si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălțării. Tradiția spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut și uimit, și mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate.

De Ispas, oamenii își pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că și Iisus ar fi avut când s-a înălțat la ceruri și se bat cu leuștean ca să fie feriți de rele și de boli.

La fel și vitele sunt bătute cu leuștean, ca să se îngrașe, să fie sănătoase și ferite de vrăjitorii. De asemenea, la Înălțare, se taie păr din vârful cozilor de la vite și se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: "Să dea Dumnezeu să fie atâția miei și viței câte furnici sunt în acest furnicar!".

Tot în această zi se sfințesc plantele de leac - leușteanul, paltinul, alunul.

Se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai.

În anumite zone se țin Moșii de Ispas, iar casele și mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuștean. Se fac pomeni pentru morți, împărțindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu. Sunt marcate vitele și se taie mieii. Este ultima zi în care se mai pot roși ouă. Oamenii se salută în această zi cu formulele "Hristos s-a înălțat!" și "Adevarat s-a înălțat!".

Conform unei legende populare, la nașterea lui Iisus, în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blânzi și liniștiti, dar caii și-au cam dat în petec. Atunci Maica Domnului a zis ca acei cai să nu fie sătui decât în joia din săptămâna a șasea de după Paști , căreia i s-a spus și "Paștele Cailor".