Locuri de pescuit în România: cele mai bune lacuri și bălți

FOTO - caracter ilustrativ
Pasionații de pescuit pot alege între Delta Dunării, lacuri de munte și bălți amenajate, inclusiv în apropierea Capitalei. Noi îți spunem care sunt cele mai bune locuri și perioadele de prohibiție, dar îți oferim și detalii despre permisul de pescuit.
Delta Dunării
Pescuitul în Delta Dunării reprezintă o experiență unică, fiind una dintre cele mai bogate regiuni din Europa în ceea ce privește ihtiofauna (totalitatea peștilor dintr-un bazin de apă, dintr-o regiune geografică sau care au trăit într-o anumită perioadă a istoriei Terrei).
Zona adăpostește peste 130 de specii de pești, dar - pentru a pescui legal în acest loc - ai nevoie de mai multe acte și taxe:
Permisul primit de la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) este gratuit, dar obligatoriu pentru pescuitul recreativ/sportiv;
Aviz de grănițuire (PG), eliberat de Poliția de Frontieră, este necesar în zonele de frontieră. Grănițuirea este operațiunea juridică și tehnică prin care se determină limitele exacte dintre două proprietăți vecine și se stabilesc semnele de hotar, conform Codului Civil (art. 560);
Taxă de acces în Rezervație și taxă pentru ambarcațiuni. În general, aceste sunt 100 lei/an sau 20 lei/sejur;
Dacă mergi cu mașna, ai nevoie și de un permis de acces auto.
Atenție, însă, pescuitul este strict interzis în zonele de protecție integrală, renaturate sau de refacere biologică.
De asemenea, un pescar are dreptul la maximum patru undite sau lansete, cu cel mult 2 cârlige pe fiecare undiță/lansetă.
Totodată, specii precum știuca, șalăul, somnul și crapul se supun regulilor stricte, cu regim „catch & release” (prinde și eliberează) sau reținere limitată (de regulă 1 exemplar / zi / specie).
Limita generală maximă este de 10 kg de pește/pescar sau 15 kg/familie.
Lacuri de munte și păstrăv
Pescuitul la salmonide (familie de pești teleosteeni de apă dulce sau migratori din emisfera nordică, caracterizați printr-o a două înotătoare dorsală, numită înotătoare adipoasă), inclusiv păstrăv, este supus unor perioade stricte de prohibiție. În țara noastră, sezonul de pescuit are ferestre clare, iar toamna târziu sau iarna acest luru este interzis, în general, pentru a proteja perioada de reproducere.
Iar când pescuitul este permis, aveți nevoie de un permis valabil, de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA). De asemenea, pe unele lacuri de acumulare sau ape administrate special pot fi necesare autorizații suplimentare sau respectarea regimului „catch & release” (prinde și eliberează).
Lacurile de munte din România sunt habitatul ideal pentru diferite specii de păstrăv (păstrăvul de lac / Salmo trutta lacustris, păstrăvul indigen și păstrăvul curcubeu), iar cele mai cunoscute sunt următoarele:
Lacul Vidraru, situat pe Transfăgărășan, este recunoscut ca o destinație turistică de renume, dar este și un loc apreciat pentru pescuitul la păstrăv;
Lacul Vidra și Lacul Brădișor sunt situate în județul Vâlcea (Munții Lotrului / Parâng), fiind destinații clasice pentru pescarii care caută în zonele montane păstrăv mare sau păstrăvi sălbatici;
Lacurile din Munții Retezat găzduiesc, de asemenea, populații de păstrăv de lac adaptate la condițiile reci și la apele adânci ale acestei zone.
Asociațiile de mediu și pescuit (cum ar fi Aqua Crisius) derulează constant repopulări cu puiet de păstrăv autohton în apele din sudul Munților Făgăraș.
Bălți amenajate lângă București
Persoanele care vor să pescuiască în jurul Bucureștiului au la dispoziție numeroase bălți amenajate, ideale pentru pescuit sportiv:
Complexul Tâncăbești (1 și 2) reprezintă una dintre cele mai celebre bălți pentru pescuitul crapului și somnului, cu exemplare mari și regim de tip „catch & release” (prinde și eliberează);
Lacul Moara Vlăsiei 2, din județul Ilfov, este la aproape 30 km de București și are o suprafață generoasă de aproximativ 17 hectare și este recunoscută pentru organizarea de partide de pescuit la crap în regim „catch & release” (prinde și eliberează);
Laguna Verde, din zona ilfoveană Balotești, este un complex care deține chiar și facilități de cazare, în căsuțe special amenajate, puse la dispoziție atât pentru pescari, cât și pentru familii care vor să se relaxeze în natură.
Lacul Varlaam, din județul Giurgiu, este o locație apreciată de pescarii de crap, știucă, salău și biban, cu secțiuni dedicate.
Balta Solacolu este o locație de pescuit sportiv situată în satul Solacolu, județul Călărași, la aproximativ 35 km distanță de București (cu acces rapid prin A2 sau DN3). Domeniul oferă opțiuni de pescuit de tip „catch & release” (prinde și eliberează) și facilități de cazare (căsuțe și camere). Lacul se întinde pe o suprafață de 6.8 – 8 hectare și are o adâncime între 1 - 4,5 metri.
Balta Corata 1 (Sătucu, Săluceni / județul Călărași) este situată la aproape 40-45 km de București și oferă bungalow-uri/cabine cu aer condiționat, pationoane, foișoare, dar și facilități de agrement precum saună, jacuzzi, caiac și chiar ATV-uri.
Permisul de pescuit
Permisul de pescuit recreativ emis de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) este gratuit și se obține online direct de pe site-ul oficial al instituției.
Tipuri de permise și costuri în 2026:
ANPA (Dunăre, ape naturale necontractate, Marea Neagră). Este generat online și gratuit.
Asociații locale / Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi/ AJVPS (habitate piscicole contractate): Necesită cotizație anuală de membru (de obicei între 60 lei și 560 lei, în funcție de asociație și județ). Atenție, însă, carnetul de membru al unei asociații nu ține loc de permis ANPA, avertizează blogul bigfish.ro.
Delta Dunării - Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD):
Permis pescuit recreativ: 30 lei/an (gratuit pentru pensionari și persoane cu handicap grav; 10 lei/an pentru elevi, studenți și handicap ușor-mediu).
Taxă de acces în Delta Dunării: 5 lei/zi, 15 lei/săptămână sau 30 lei/an.
Bălți private: 50 – 150 lei / zi (în funcție de regulamentul administratorului).
Alte documente necesare:
Fișa de captură este obligatorie și trebuie depusă/completată electronic la ANPA până la data de 28 februarie pentru anul calendaristic anterior.
Există și o limită captură (ape curgătoare/colinar/șes și Dunăre), iar aceasta este de maximum 5 kg de pește pe zi sau un singur exemplar care depășește această greutate.
Unelte permise (colinar/șes/Dunăre): Maximum 4 undițe sau lansete per pescuit, cu cel puțin 2 cârlige pe fiecare.
Pentru pescuitul în apele de frontieră este necesar și un Aviz de frontieră emis de Poliția de Frontieră / Garda de Coastă (valabil 1 an, se cere o cerere per județ), informează Poliția de Frontieră.
Perioada de prohibiție
MarelePescar.ro scrie că perioada generală de prohibiție la pescuit în România pentru anul 2026 a fost stabilită între 9 aprilie și 7 iunie inclusiv (60 de zile).
Perioade de prohibiție pe zone și ape:
Apele de frontieră: 24 aprilie – 7 iunie inclusiv (45 de zile);
Frontiera cu Ucraina (inclusiv Golful Musura): 16 aprilie – 30 mai inclusiv (45 de zile);
Complexul Razim-Sinoe și lacurile litorale: 9 aprilie – 7 iunie inclusiv (60 de zile).
Perioade de prohibiție pe specii:
Știuca: 1 februarie – 20 martie (iar în Delta Dunării: 1 februarie – 7 iunie);
Șalăul și bibanul: 20 martie – 7 iunie;
Linul: 7 iunie – 6 iulie;
Calcanul: 15 aprilie – 15 iunie;
Gobiidele: 15 aprilie – 15 mai (31 de zile);
Racul de râu: 15 octombrie – 15 iunie;
Sturioni și specii protejate: Interzis pescuitul în tot timpul anului.
La final, nu ne rămâne decât să vă urăm... fir întins!
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























