Era în drum spre muncă, dar, istovit din tura de noapte, a decis s-o scurteze prin pădure. Nu era prima dată când făcea asta, deși recunoștea, mai cu jumătate de gură, că de îndată ce punea piciorul acolo îl cuprindea un sentiment de panică. Și era un munte de om, unul care intimida cu ușurință și cele mai negre suflete. S-a întâmplat în Rusia, în Chelyabinsk. În acea zi blestemată...
În timp ce se strecura printre copacii deși, încolăciți, a auzit un zgomot bizar. "Ce animal o mai fi și ăsta?", s-a gândit bărbatul. Brusc, a simțit cum frica îl cuprinde... Și totuși, a reușit să se mobilizeze. Cu pași mărunți, dar apăsați, bărbatul a înaintat spre locul blestemat. Cu cât părea că se apropie, însă, zgomotul începea să se stingă...
La un moment dat, s-a aplecat. În fața lui era un fel de mușuroi... O grămadă de frunze murdare și ude... Iar mirosul era de nesuportat!
A întins mâna, timid... Îi tremura... Apoi a văzut că ceva se mișcă la picioarele lui. Brusc, a auzit un scâncet. Era un scâncet de om. De pui de om...
Când și-a dat seama, s-a trântit la pământ, în genunchi, și a început să dea la o parte frunzele, cu mâinile goale. Abia își coordona mișcările, îi era teamă să nu rănească...
Nu mică i-a fost mirarea când a văzut că sub mormanul de frunze era un bebeluș. Fetiță! Fusese adusă pe lume de trei zile, dar mama ei a decis să o abandoneze în pădure. Îi era indiferent dacă micuța murea sau dacă-și găsea sfârșitul în colții bestiilor. Pielea fetiței era roșie, iritată și umflată de la mușcăturile de furnici. A curățat-o cu grijă și i-a suflat aer cald pe trupul firav și gol. Apoi a chemat Ambulanța.
"A salvat-o în ultima clipă. Dacă mai stătea câteva minute în frig și umezeală, murea. A avut noroc...", a spus unul din medici.
În prezent, micuța se află în spital, sub strictă supraveghere medicală. După ce se va reface complet, va fi dată spre adopție.
