Două femei au fost reținute de procurorii Parchetului General într-un dosar care vizează o rețea ce ar fi facilitat obținerea frauduloasă a cetățeniei române pe baza unor documente falsificate. Una dintre inculpate a fost prinsă în flagrant după ce ar fi primit 7.500 de euro pentru a interveni în soluționarea unui dosar de cetățenie.
Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, una dintre femei, care deține cetățenie română și moldovenească, este acuzată de trafic de influență, complicitate la fals în înscrisuri oficiale și instigare la abuz în serviciu.
Anchetatorii susțin că aceasta i-a cerut unui cetățean tunisian 5.000 de euro pentru a-i pregăti dosarul de redobândire a cetățeniei române, deși știa că acesta nu îndeplinea condițiile legale și nu avea ascendenți români.
„La data de 02.10.2025, inculpata i-a pretins unei persoane (martor) suma de 5000 de euro, necesară pregătirii dosarului pentru depunerea la Autoritatea Naţională de Cetăţenie (ANC) în vederea redobândirii cetăţeniei române, deşi cunoştea că acesta este cetăţean tunisian şi nu are ascendenţi născuţi pe teritoriile României Mari înainte de 1940. În acest sens, inculpata i-a creat martorului convingerea că are influenţă asupra funcţionarilor ANC şi l-a asigurat că la depunerea dosarului nu vor fi probleme, întrucât va fi însoţit de un avocat, iar cererea va fi primită de un funcţionar cu care are relaţii apropiate. Suma de bani, respectiv 5000 euro, a fost remisă la data de 06.11.2025 de către martor inculpatei şi unui cetăţean ucrainean”, arată procurorii.
Potrivit anchetei, după încasarea banilor, membrii rețelei ar fi falsificat documente de stare civilă ale unor presupuși bunici ai solicitantului, pentru a crea aparența unei descendențe din cetățeni români.
Procurorii susțin, de asemenea, că femeia ar fi determinat un funcționar din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie să înregistreze cinci cereri de redobândire a cetățeniei fără ca solicitanții să se prezinte personal la ghișeu.
Mii de euro ceruți pentru obținerea cetățeniei române
Cea de-a doua femeie reținută este cercetată pentru trafic de influență și complicitate la dare de mită.
Potrivit anchetatorilor, aceasta ar fi pretins 7.500 de euro, susținând că poate influența membri ai comisiei din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie pentru urgentarea soluționării unui dosar.
„Inculpata a lăsat martorul să creadă că ar avea influenţă asupra membrilor din comisia pentru acordarea cetăţeniei din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe care îi va determina să urgenteze, până la finele anului 2026, procedura de soluţionare a unei cereri de redobândire a cetăţeniei române, depusă la ANC la data de 25.02.2026. La data de 28.07.2026, inculpata a fost prinsă în flagrant după ce primise de la persoana în cauză suma de 7500 euro”, precizează procurorii.
Parchetul a propus arestarea preventivă a celor două inculpate.
Peste 900 de dosare de cetățenie, suspectate că au legătură cu rețeaua
Potrivit procurorilor, cele două femei ar avea legături cu un grup infracțional organizat constituit în 2022 din șapte cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, sprijiniți de avocați, traducători și notari.
Anchetatorii susțin că membrii grupării ar fi avut acces la baze de date din Republica Moldova și Ucraina și ar fi falsificat documente de stare civilă necesare pentru dovedirea unei descendențe românești.
„Au existat situaţii când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoţiţi de aceiaşi avocaţi, în unele situaţii originalele actelor de stare civilă (...) având urme de tuş proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenţei unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza municipiului Bucureşti”, au mai transmis anchetatorii.
Conform anchetei, există suspiciunea că peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române depuse în cursul anului trecut ar avea legătură cu activitatea grupării. După obținerea cetățeniei, beneficiarii ar fi intrat în posesia documentelor de identitate românești, inclusiv a pașaportului, dobândind astfel, în mod fraudulos, statutul de cetățeni ai Uniunii Europene.
