Operațiune secretă a Rusiei în apropierea NATO. Submarinele s-au antrenat să dezactiveze cabluri critice

Aliații NATO au surprins în această primăvară submarine rusești care se antrenau în apele arctice, în apropierea arhipelagului Svalbard, pentru folosirea unei tehnologii concepute să dezactiveze cabluri submarine critice fără a lăsa urme. Operațiunea era desfășurată de Direcția GUGI de război subacvatic a Moscovei, care a folosit submersibile de adâncime pentru a simula desfășurarea acestei tehnologii.

Marea Britanie, Norvegia și Statele Unite au desfășurat o operațiune comună prin care au urmărit și confruntat navele rusești pe mare. Acestea au fost împiedicate să își ducă la bun sfârșit exercițiul și, în cele din urmă, au părăsit zona.

Ce au descoperit aliații NATO în apropierea arhipelagului Svalbard?

Marea Britanie și Norvegia anunțaseră încă din aprilie că au identificat o operațiune secretă a Rusiei în apele arctice, însă descoperirea noii tehnologii, locul exact al operațiunii și implicarea Statelor Unite nu fuseseră făcute publice. Rusia nu a avariat niciun cablu în timpul exercițiului, activitatea fiind concentrată pe simularea folosirii tehnologiei în eventualitatea unui conflict cu NATO.

Oficialii occidentali nu au oferit detalii despre modul în care funcționează această tehnologie. În același timp cu operațiunea desfășurată pe mare, oficialii britanici și norvegieni au prezentat Moscovei concluziile lor pentru a arăta că sunt la curent cu noua tehnologie și pentru a descuraja eventuala folosire a acesteia.

Rusia a înființat o bază de spionaj pe un feribot care s-a scufundat în Marea Baltică acum 30 de ani

De ce sunt atât de importante cablurile submarine?

Cablurile submarine, care nu sunt mai groase decât un furtun de grădină și sunt amplasate pe fundul mării sau îngropate imediat sub acesta, sunt esențiale pentru conectivitatea globală la internet și pentru tranzacțiile financiare. Importanța lor economică și strategică le-a transformat în ținte inclusiv în conflictele din trecut.

Două cabluri submarine de fibră optică, lungi de aproximativ 1.400 de kilometri, leagă Svalbard de Norvegia continentală și se află la adâncimi de până la 2.700 de metri. Acestea transportă volume uriașe de date satelitare descărcate la stația terestră SvalSat.

Se teme NATO că Rusia ar putea testa Articolul 5?

Unii analiști ai serviciilor americane de informații sunt tot mai îngrijorați că Rusia ar putea încerca să testeze pactul de apărare reciprocă al NATO, cunoscut drept Articolul 5. Într-un asemenea scenariu, oficialii occidentali consideră că distrugerea cablurilor submarine ar putea reprezenta o parte importantă a unei eventuale operațiuni.

Temerile apar în contextul în care unii oficiali occidentali susțin că operațiunile de sabotaj atribuite Moscovei în Europa s-au intensificat. Polonia, Lituania și România au confirmat diferite încălcări, iar în Germania o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle a determinat adoptarea unor măsuri de răspuns.

Ce mesaj a transmis Norvegia Rusiei?

Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a transmis că operațiunea comună a aliaților a fost menită să arate Moscovei că activitățile subacvatice nu pot fi desfășurate fără să fie detectate.

„Prin operațiunea noastră comună, am transmis un mesaj clar Rusiei că nu poate acționa în secret”, a declarat Tore Sandvik.

„Am precizat fără echivoc autorităților ruse că orice încercare de a viza infrastructura noastră critică va fi detectată și va avea consecințe. Nu este în interesul nimănui escaladarea tensiunilor în Extremul Nord”, a mai spus oficialul norvegian.

Ce legătură are vizita directorului CIA la Moscova?

În luna august, directorul CIA, John Ratcliffe, și-a vizitat omologii din serviciile de informații de la Moscova, în parte pentru a avertiza Rusia în legătură cu escaladarea operațiunilor de sabotaj în Europa. Nu s-a putut stabili dacă Ratcliffe a discutat și despre operațiunile subacvatice ale Rusiei, iar Kremlinul nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor.

Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar CIA a refuzat să comenteze. Atât Washingtonul, cât și Londra au impus sancțiuni împotriva Direcției Principale de Cercetări Subacvatice a Rusiei, cunoscută sub acronimul GUGI.

De ce este zona arctică importantă într-un posibil conflict cu NATO?

O eventuală escaladare între Rusia și NATO ar crește importanța strategică a zonei dintre sudul arhipelagului Svalbard și Norvegia continentală, cunoscută sub numele de „Bear Gap”. Pentru a ajunge în Atlantic, submarinele nucleare rusești staționate în Peninsula Kola ar traversa această întindere de apă înainte de a trece în apropierea insulei norvegiene Jan Mayen.

Marea Britanie a anunțat că a desfășurat forțe la Jan Mayen în luna august, împreună cu aliații norvegieni și americani, într-un exercițiu menit să demonstreze capacitatea NATO de a opera în comun în Extremul Nord. Norvegia intenționează, de asemenea, să instaleze până în 2028 un nou cablu de fibră optică între Svalbard, Jan Mayen și continent.

Cât de mult a crescut activitatea în jurul infrastructurii submarine?

Începând din 2023, un număr tot mai mare de nave au fost observate navigând lent deasupra sau în apropierea infrastructurii submarine sensibile, inclusiv conducte, cabluri electrice și cabluri de telecomunicații, pentru cartografierea amplasamentului acestora. Această activitate este cunoscută sub numele de „drifting”.

Anul trecut, numărul navelor care au efectuat astfel de manevre în Marea Nordului a crescut cu 52%, ajungând la 13.079, în timp ce în regiunea Mării Chinei de Sud creșterea a fost de 88%, până la 18.401 de nave. În Marea Baltică, activitatea de acest tip a scăzut în 2025 cu 5%, până la 526 de nave, iar cel puțin 11 cabluri submarine au fost avariate sau tăiate în regiune între octombrie 2023 și sfârșitul anului trecut.

„Opinia actuală este că Rusia și China reprezintă probabil cele mai active și mai grave amenințări subacvatice”, a declarat Ami Daniel, directorul executiv al Windward.

Bruce Jones, cercetător principal la Brookings Institution, avertizează că Europa a devenit tot mai dependentă de infrastructura amplasată pe fundul mării, în timp ce capacitatea de protejare a acesteia a scăzut.

„În ultimii 25 de ani, Europa a făcut două lucruri simultan. A extins dramatic gradul în care se bazează pe infrastructura de pe fundul mării și și-a redus dramatic capacitatea de a proteja acea infrastructură. Acum se reconstruiește cu întârziere, în fața unei amenințări rusești în plină expansiune”, a declarat acesta.