Pachetul de sancțiuni a fost adoptat după ce Ungaria și Slovacia și-au retras veto-ul, în urma rezolvării unei dispute separate cu Ucraina privind conducta de petrol Drujba. Cu toate acestea, măsura centrală, interzicerea serviciilor maritime pentru transportul petrolului rusesc, nu va fi aplicată deocamdată.
Interdicția maritimă, aprobată doar pe hârtie
Aceasta ar presupune ca firmele din UE să nu mai poată oferi asigurări, transport sau acces în porturi pentru navele care transportă petrol rusesc, înlocuind actualul plafon de preț stabilit de G7. Aplicarea efectivă a fost însă condiționată de un acord similar la nivelul G7, ceea ce reduce semnificativ impactul imediat al sancțiunilor.
Suedia și Finlanda au susținut ferm introducerea interdicției, argumentând că ar crește costurile pentru sectorul petrolier rus și ar limita ocolirea sancțiunilor. În schimb, Grecia și Malta s-au opus, invocând riscuri economice majore pentru industriile lor maritime.
Cele două state au avertizat că o măsură aplicată unilateral de UE ar putea favoriza competiția din China și India și ar întări „flota fantomă” a Rusiei, nave vechi utilizate pentru a evita sancțiunile.
Compromis și incertitudini la nivel internațional
Pentru a obține unanimitatea necesară, statele membre au convenit să adopte formal interdicția, dar să amâne aplicarea până la un acord în cadrul G7. Totuși, un astfel de consens pare puțin probabil pe termen scurt. Situația este complicată de deciziile recente ale SUA, unde secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a prelungit o derogare privind sancțiunile asupra petrolului rusesc până la 16 mai, după ce inițial anunțase contrariul.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a criticat această schimbare, considerând-o „greu de înțeles” și subliniind că UE ar trebui să continue să crească presiunea asupra Rusiei.
Veniturile Rusiei cresc, în ciuda sancțiunilor
Datele recente arată că veniturile Rusiei din petrol au crescut semnificativ, ajungând la 19 miliarde de dolari în martie, față de 9,7 miliarde în februarie. Aceste sume au contribuit la compensarea unui deficit bugetar de aproximativ 60 de miliarde de dolari în primul trimestru din 2026.
În acest context, unii experți consideră că sprijinul Regatul Unit ar putea fi decisiv pentru aplicarea interdicției maritime, având în vedere rolul Londrei în sectorul asigurărilor maritime. Deocamdată, autoritățile britanice nu au adoptat o poziție clară.
Alte măsuri incluse în pachetul de sancțiuni
Pe lângă interdicția maritimă, noul pachet vizează extinderea sancțiunilor asupra navelor din „flota fantomă”, a unor bănci regionale și a platformelor de criptomonede. De asemenea, sunt vizate importuri de metale, substanțe chimice și minerale critice, în valoare de aproximativ 570 de milioane de euro.
Pentru prima dată, UE introduce și un mecanism destinat prevenirii ocolirii sancțiunilor, prin interzicerea exportului de echipamente industriale către Kârgâzstan, țară suspectată că ar facilita accesul Rusiei la produse restricționate.
Comerțul dintre UE și Kârgâzstan a crescut puternic în ultimii ani, de la 263 de milioane de euro în 2021 la 2,5 miliarde de euro în 2024, ceea ce a atras atenția autorităților europene asupra riscului de eludare a sancțiunilor.
