În nordul extrem al lumii există un loc în care o regulă de siguranță pare greu de imaginat pentru cei obișnuiți cu orașele aglomerate: locuitorii nu își încuie, de regulă, nici casele, nici mașinile. Nu este vorba despre faptul că oamenii ar considera furturile imposibile, ci despre un pericol mult mai mare, care poate apărea pe străzile localității fără niciun avertisment.
Longyearbyen, capitala arhipelagului arctic norvegian Svalbard, este una dintre cele mai nordice așezări de pe planetă. Localitatea are între aproximativ 2.000 și 3.000 de locuitori și a fost dezvoltată inițial ca oraș minier, în jurul exploatării cărbunelui.
Așezarea se află într-un teritoriu izolat, cunoscut pentru peisajele sale arctice spectaculoase și pentru fauna sălbatică specifică regiunii. Printre animalele întâlnite aici se numără vulpile arctice și renii, însă cel mai mare pericol pentru oameni vine din partea unei specii mult mai impunătoare.
Casele și mașinile pot deveni refugii în caz de pericol
În Longyearbyen, ușile caselor și ale mașinilor au avut mult timp un statut aparte. Locuitorii obișnuiesc să le lase descuiate tocmai pentru ca, în cazul unui pericol apărut pe neașteptate, orice persoană aflată pe stradă să poată intra rapid într-un spațiu protejat.
Pericolul este reprezentat de urșii polari.
Animalele sălbatice se pot apropia de zonele locuite, iar întâlnirea cu un urs polar poate reprezenta un risc extrem de grav. Într-o asemenea situație, o casă sau o mașină aflată în apropiere poate fi singurul refugiu disponibil pentru o persoană surprinsă în exterior.
Site-ul de turism Kandoo Adventures explică motivul pentru care această practică a devenit o particularitate a vieții în Svalbard: „Interesant este că locuitorii din Svalbard nu își încuie ușile, pentru că în cazul în care un urs polar înfometat ar rătăci prin oraș, oricine se află afară are șansa de a se refugia. E înfricoșător.”
Astfel, ceea ce într-un alt oraș ar părea o neglijență în privința securității locuinței poate reprezenta, în Longyearbyen, o măsură destinată protejării vieții.
Regula începe să fie abandonată când sosesc turiștii
Obiceiul localnicilor a început însă să se schimbe în ultimii ani. Unul dintre motive este creșterea numărului de turiști care ajung în această regiune arctică.
Navele de croazieră pot aduce mii de vizitatori într-un timp foarte scurt. Potrivit informațiilor prezentate de Responsible Travel, unele nave pot aduce aproximativ 7.000 de turiști odată.
Odată cu afluxul de vizitatori au apărut și situații în care această particularitate a vieții din Longyearbyen a fost înțeleasă greșit. Unii turiști au intrat fără permisiune în locuințele localnicilor, profitând de faptul că ușile erau descuiate.
Responsible Travel relatează că unii vizitatori au ajuns să privească în interiorul caselor, tratând localitatea ca pe un fel de „muzeu viu”.
Din acest motiv, atunci când o navă de croazieră ajunge în Longyearbyen, unii locuitori aleg să își încuie ușile, chiar dacă această practică intră în contradicție cu recomandările locale de siguranță.
„Când o navă de croazieră uriașă acostează în Longyearbyen, mulți locuitori își încuie ușile. Acest lucru contravine normelor, întrucât recomandările de siguranță prevăd ca ușile caselor și ale mașinilor să rămână descuiate, astfel încât oamenii să aibă unde să se refugieze în cazul în care un urs polar ar rătăci pe strada principală”.
Turiștii nu se aventurează singuri în afara localității
Riscul reprezentat de urșii polari este luat foarte în serios și de autoritățile și operatorii turistici din regiune. Svalbard nu este o destinație în care vizitatorii să se poată deplasa în afara zonelor locuite fără să țină cont de prezența animalelor sălbatice.
Excursiile de grup organizate în Spitsbergen, principala insulă a arhipelagului Svalbard, sunt însoțite de ghizi înarmați, tocmai pentru a putea interveni în cazul unei întâlniri cu un urs polar.
Pentru turiști, regulile de comportament sunt astfel mult mai stricte decât într-o destinație obișnuită. Peisajul arctic și izolarea zonei vin la pachet cu riscuri care nu există în majoritatea orașelor turistice.
Un alt avertisment pentru cei care ajung în Svalbard
Vizitatorii care ajung în această regiune sunt sfătuiți să fie atenți și la ceea ce aleg să mănânce. Unul dintre avertismentele prezentate de Responsible Travel se referă la carnea de balenă.
Norvegia este una dintre puținele țări din lume care continuă să permită vânătoarea comercială de balene. Potrivit informațiilor prezentate în material, până la 1.000 de balene minke sunt vânate și ucise anual, iar carnea acestora este servită inclusiv în Svalbard.
Responsible Travel adaugă: „Nu recomandăm consumul acesteia, deoarece reprezintă o amenințare directă pentru speciile de balene”.
