Ecouri în presa internațională după detonarea de pe Dunăre. Publicații de prestigiu au relatat despre intervenția din România de eliminare a stâncii Pârjoaia, o măsură critică destinată creșterii debitului fluviului și menținerii în funcțiune a centralei nucleare Cernavodă.
Scăderea fără precedent a nivelului Dunării a declanșat o criză energetică majoră în Europa de Sud-Est, determinând intervenții militare de urgență în România și punând sub presiune sistemele energetice din Ungaria, Serbia și Bulgaria. Publicații internaționale de prim rang — printre care Le Figaro, The Guardian, Reuters și Bloomberg — au relatat pe larg despre operațiunea fără precedent desfășurată de Armata Română pentru salvarea Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Măsură fără precedent pe Dunăre: Dinamitarea stâncii Pârjoaia
Pentru a asigura apa de răcire necesară ultimului reactor funcțional de la Cernavodă (după ce primul a fost deja oprit din cauza debitului scăzut), Forțele Navale și Brigada 10 Geniu au executat o explozie controlată la Pârjoaia, pe brațul Bala.
Detaliile tehnice ale intervenției: Militarii au detonat peste 180 kg de explozibil pentru a înlătura un bloc masiv de rocă ce bloca cursul fluviului.
Măsuri complementare: Operatiunea continuă prin scufundarea a patru barje încărcate cu piatră pentru a crea un baraj artificial temporar, menit să devieze apa direct spre canalul de alimentare al centralei.
Rentabilitate economică: Ministrul Apărării, Radu Miruță, a subliniat că fiecare zi suplimentară de funcționare a centralei acoperă de trei ori costul întregii operațiuni militare.
Ungaria și Serbia, zguduite de scăderea cotațiilor fluviului
Efectele valului de căldură și ale lipsei prelungite de precipitații s-au extins rapid la nivel regional:
Ungaria: Singura centrală nucleară a țării, cea de la Paks, funcționează la o capacitate extrem de redusă și riscă oprirea totală, fapt ce ar putea dura câteva săptămâni. Premierul Péter Magyar a apelat la reducerea voluntară a consumului energetic, compania farmaceutică Richter anunțând deja o reducere de 50% a activității electrice.
Serbia: Scăderea debitului a redus capacitatea principalei hidrocentrale a țării la doar 20%, determinând convocarea unor ședințe de urgență la nivel guvernamental.
Paradoxul de la Kozlodui: De ce Bulgaria continuă producția nucleară
În timp ce România și Ungaria sunt nevoite să recurgă la importuri scumpe din piața liberă, Bulgaria menține centrala nucleară de la Kozlodui la capacitate maximă.
Conform datelor furnizate de Ministerul Energiei de la Sofia, stația de pompare a centralei bulgare este amplasată pe mal într-o zonă mai adâncă a albiei, dispunând de un sistem propriu de racordare care îi permite funcționarea chiar și la niveluri negative ale cotației fluviului. Cu toate acestea, navigația pe tronsonul bulgar rămâne grav afectată, feribotul Bechet–Oriahovo fiind blocat de aproape o lună.
Măsuri de urgență în România: Producția auto oprită și importuri de avarie
Producătorul Nuclearelectrica asigură în mod normal circa 20% din necesarul național, iar oprirea unui reactor a impus măsuri drastice pe plan intern. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că marii constructori auto Dacia și Ford au acceptat sistarea temporară a producției pentru a elibera aproximativ 200 MW din rețea.
În paralel, autoritățile române au decretat stare de alertă în sectorul energetic pentru întreaga lună august și au început negocierile pentru livrări de urgență pe timpul serii din Grecia, Bulgaria și Ucraina.
