Fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Pașcu, consideră că Rusia își exagerează importanța în contextul summitului care îi aduce la aceeași masă pe liderii Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping. Într-o intervenție în exclusivitate la Realitatea Plus, acesta a atras atenția și asupra comparațiilor făcute între reuniunea din China și Conferința de la Ialta din 1945, pe care le consideră exagerate, apreciind că analogia are mai degrabă o miză spectaculoasă decât una realistă.
În intervenția sa, Ioan Mircea Pașcu a apreciat că adevăratul centru de greutate al discuțiilor de la Shenzhen îl reprezintă relația dintre Statele Unite și China, în timp ce liderul de la Kremlin ar putea avea un rol secundar.
Ioan Mircea Pașcu: Putin și Rusia sunt partenerii juniori la întâlnirea în trei
Prima observație făcută de fostul ministru al Apărării vizează poziția pe care Rusia o ocupă în cadrul summitului. În ciuda mesajelor promovate de presa de la Moscova, Pașcu consideră că Vladimir Putin nu va fi principalul protagonist al întâlnirii, ci un participant cu o influență mai redusă decât cei doi lideri ai marilor puteri economice.
„O primă observație pe care vreau să o fac este că, în această întâlnire în trei, partenerul junior, și pentru unii, și pentru alții, a fost președintele Putin și Rusia. Ca atare, cred că centrul de greutate al întâlnirii îl reprezintă discuțiile dintre președintele Xi și președintele Trump.”
a declarat Ioan Mircea Pașcu, fost ministru al Apărării.
Astfel, fostul oficial consideră că discuțiile dintre Donald Trump și Xi Jinping vor avea o importanță decisivă pentru evoluțiile internaționale, iar Rusia încearcă să își amplifice vizibilitatea într-un context în care nu deține neapărat poziția dominantă.
Negocierile dintre SUA și China, o agendă încă neclară
Ioan Mircea Pașcu a comentat și speculațiile privind eventualele solicitări ale Moscovei referitoare la retragerea trupelor NATO pe pozițiile ocupate înainte de extinderea Alianței din 1997. O asemenea cerere ar viza inclusiv situația României, care a aderat la NATO în 2004.
Fostul ministru al Apărării consideră însă că este prematur să fie avansate asttfel de scenarii, în condițiile în care nici măcar agenda discuțiilor dintre Washington și Beijing nu este clar definită.
„Dacă ceea ce vor americanii, de pildă un acord care să cuprindă și armele nucleare, lucru pe care chinezii nu îl doresc, va face parte din discuție sau nu.Dacă Ucraina va face parte din discuție sau nu. Deci aceste lucruri, agenda, este încă fluidă, ca să spunem așa.”
a mai argumentat fostul ministru.
În acest context, Pașcu pune sub semnul întrebării posibilitatea ca Washingtonul și Beijingul să susțină automat solicitările maximaliste ale Kremlinului.
„Dacă agendele nu sunt corelate, cum putem noi să ne încredem, să credem că și China, și Statele Unite vor accepta solicitările maximaliste ale președintelui Putin?”
- Ioan Mircea Pascu.
De ce este exagerată comparația cu Ialta din 1945?
O altă observație făcută de fostul ministru al Apărării a fost comparația dintre actuala reuniune și Conferința de la Ialta, desfășurată în februarie 1945. Atunci, liderii Statelor Unite, Uniunii Sovietice și Marii Britanii au discutat despre ordinea internațională de după război și despre sferele de influență.
În opinia lui Pașcu, situația actuală este fundamental diferită. În 1945, Al Doilea Război Mondial era încă în desfășurare, iar trupele aliate se aflau deja pe teritoriile care urmau să intre în sferele de influență ale marilor puteri.
„Ialta 1 a avut loc când încă se derula războiul (la sfârșitul războiului – al Doilea Război Mondial – n.r.), iar trupele Aliaților se aflau pe teritoriul statelor care ulterior aveau să facă parte din sferele de influență reciproce.
În momentul de față, această situație nu există și rămâne o problemă fundamentală pentru cei care ajung la asemenea întâlniri: cum să transpună în practică asemenea acorduri pe care le dorește președintele Putin?!”
a argumentat Mircea Pașcu, în exclusivitate la Realitatea Plus.
Prin urmare, Pașcu consideră că analogia cu Ialta nu reflectă realitatea geopolitică actuală și că diferențele dintre cele două momente istorice sunt prea mari pentru a justifica o asemenea comparație.
Valiza nucleară a lui Putin, un episod de spectacol propagandistic
Fostul ministru al Apărării a comentat și imaginile difuzate de televiziunea de stat rusă, în care Vladimir Putin apărea însoțit de valiza nucleară. În interpretarea sa, momentul a fost mai degrabă o demonstrație simbolică, menită să transmită un mesaj despre statutul Rusiei în raport cu Statele Unite.
Pașcu consideră că liderul de la Kremlin nu avea nevoie să atragă atât de ostentativ atenția asupra acestui obiect, însă apariția a urmărit să consolideze imaginea Rusiei ca putere nucleară egală cu America.
„Cred că totul este spectacol. Putin nu avea nevoie, să spunem așa, să apară ostentativ cu această valiză, chiar dacă ea îl însoțește peste tot, așa cum îl însoțește și pe președintele Statelor Unite ale Americii.
Dar a ținut să facă caz de această chestiune pentru a sublinia încă o dată că Rusia este egală cu Statele Unite ale Americii în materie de armament nuclear.”