Prețul petrolului a scăzut luni cu peste un dolar pe baril, după două săptămâni consecutive de creșteri, pe fondul marcării profiturilor de către investitori și al așteptărilor privind anunțul administrației americane referitor la un nou pachet de sancțiuni împotriva Iranului, potrivit Reuters.
La începutul ședinței asiatice, cotația petrolului Brent a coborât cu 1,22 dolari, sau 1,29%, până la 93,17 dolari pe baril. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a depreciat cu 1,20 dolari, respectiv 1,38%, ajungând la 85,86 dolari pe baril.
După un avans de peste 5%, investitorii își marchează profiturile
Scăderea vine după ce ambele contracte de referință au încheiat săptămâna trecută cu câștiguri de peste 5%, marcând a doua săptămână consecutivă de apreciere.
Creșterea prețurilor a fost alimentată de blocajul negocierilor dintre Statele Unite și Iran și de îngrijorările privind fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport energetic din lume.
Atenția piețelor este acum îndreptată spre Washington, unde secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, urmează să susțină luni o conferință de presă în cadrul căreia sunt așteptate detalii despre noile sancțiuni împotriva Teheranului.
Anterior, Bessent a declarat că administrația americană este pregătită să impună „cele mai dure sancțiuni din istorie” Iranului, iar președintele Donald Trump a avertizat că măsurile ar putea viza inclusiv partenerii comerciali ai Republicii Islamice.
Sancțiunile ar putea reduce oferta globală de petrol
Analiștii avertizează că eventualele restricții suplimentare asupra exporturilor iraniene ar putea înăspri și mai mult oferta de petrol pe piața mondială.
Vivek Dhar, analist pentru mărfuri la Commonwealth Bank of Australia, a apreciat că rămâne incert dacă strategia americană de izolare economică va produce efectele urmărite.
În opinia sa, dacă sancțiunile vor reduce semnificativ exporturile iraniene, crește riscul ca Teheranul să răspundă prin intensificarea tensiunilor militare din regiune, ceea ce ar putea amplifica volatilitatea piețelor energetice.
Teheranul condamnă măsurile, dar în interior există divergențe
Iranul a respins planurile Washingtonului privind noile sancțiuni, în timp ce președintele Masoud Pezeshkian a reiterat necesitatea unei soluții diplomatice.
Totuși, în interiorul conducerii iraniene există poziții diferite privind răspunsul la presiunile americane. Potrivit analiștilor, tabăra pragmatică ar favoriza o dezescaladare, în timp ce facțiunile conservatoare ar putea susține o linie mai dură.
Tensiunile afectează deja comerțul cu țiței
Semnele presiunii asupra comerțului cu petrol sunt deja vizibile. Surse din industrie spun că ofertele de țiței iranian destinate cumpărătorilor din China s-au redus, iar prețurile au crescut pe fondul restricțiilor impuse exporturilor iraniene.
În același timp, agenția iraniană de stat IRNA a relatat că Iranul a permis mai multor petroliere irakiene să traverseze Strâmtoarea Ormuz, în urma solicitărilor repetate formulate de autoritățile de la Bagdad.
Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct strategic pentru aprovizionarea globală cu energie, iar orice perturbare a traficului prin acest culoar maritim poate provoca creșteri rapide ale cotațiilor petrolului.
În perioada următoare, evoluția prețurilor va depinde de amploarea sancțiunilor anunțate de Statele Unite, de reacția Iranului și de impactul pe care tensiunile din Orientul Mijlociu îl vor avea asupra transporturilor de petrol.
