Românii privesc cu tot mai multă teamă spre lunile următoare, iar grijile lor sunt legate în primul rând de bani și de cheltuielile de zi cu zi. Scăderea nivelului de trai este o preocupare pentru 62% dintre respondenți, mult peste media de 40% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Sărăcia îi îngrijorează pe 48% dintre români, în timp ce media europeană este de 32%. Datele arată că presiunea financiară resimțită în România este mai puternică decât în majoritatea statelor membre.
Facturile, mâncarea și sănătatea au devenit motive serioase de teamă
Pentru mulți români, problema nu mai este doar dacă își permit o vacanță sau o cheltuială în plus, ci dacă vor putea acoperi lucrurile de bază. 44% dintre respondenți se tem că în următoarele 12 luni nu își vor putea plăti utilitățile, precum energia sau apa. Același procent spune că ar putea avea dificultăți în a-și permite îngrijirile medicale, iar 40% se tem că nu vor avea suficienți bani pentru alimente. Situația vine într-un moment în care tot mai mulți români spun că nivelul de trai a scăzut.
Călătoriile sunt cheltuiala pe care cei mai mulți români cred că s-ar putea să nu și-o mai permită, fiind menționate de 45% dintre respondenți. Imediat după acestea vin însă utilitățile și serviciile medicale, ceea ce arată că temerile ajung deja la cheltuieli esențiale. În cazul facturilor, România se află printre țările cu cele mai ridicate procente din Uniunea Europeană. Doar Irlanda, cu 47%, și Grecia, cu 58%, înregistrează niveluri mai mari de îngrijorare.
România, diferită de marile economii europene
Diferențele față de țări precum Germania, Franța sau Italia sunt importante. Acolo, mâncarea, locuința și utilitățile nu apar printre principalele lucruri pe care oamenii se tem că nu și le vor mai putea permite. Grijile sunt legate mai ales de călătorii, divertisment sau ieșirile la restaurant. În România, în schimb, o parte importantă a populației se teme pentru cheltuielile necesare traiului de zi cu zi.
Datele arată și diferențe importante între țările din estul Europei. În Polonia, numai 21% dintre respondenți spun că sunt preocupați de sărăcie, iar 36% se tem de scăderea nivelului de trai. Procentele sunt mult sub cele înregistrate în România. Astfel, România se desprinde inclusiv de unele state din regiune atunci când vine vorba despre teama privind evoluția nivelului de trai.
Jumătate dintre români spun că economia țării merge prost
Percepția asupra economiei României rămâne predominant negativă. 50% dintre respondenți consideră că starea economiei este rea, un sfert spun că nu este nici bună, nici rea, iar puțin peste o cincime o văd într-o situație bună. Procentele sunt apropiate de media Uniunii Europene, unde 49% dintre cetățeni consideră că economia propriei țări se află într-o stare proastă. Situația este percepută și mai negativ în Franța, unde procentul ajunge la 62%.
Când sunt întrebați despre propriile finanțe, românii sunt ceva mai puțin pesimiști. 34% spun că situația lor economică personală este bună, 38% o consideră nici bună, nici rea, iar 27% spun că este rea. Rezultatele sunt foarte apropiate de media Uniunii Europene. Totuși, temerile legate de următoarele luni arată că mulți se așteaptă ca presiunea asupra bugetului familiei să continue.
Românii se tem și pentru viitorul copiilor
Pesimismul nu se oprește la situația actuală. 42% dintre români cred că, atunci când vor deveni adulți, copiii de astăzi vor avea un nivel de trai mai scăzut decât generația părinților lor. Doar 35% cred că aceștia vor trăi mai bine. România se află astfel într-o poziție diferită față de Bulgaria, Ungaria sau Polonia, unde optimismul privind viitorul este mai ridicat.
La nivel european, îngrijorarea privind viitorul copiilor este însă și mai puternică în unele state occidentale. În Franța, 56% dintre respondenți cred că următoarea generație va avea un nivel de trai mai scăzut, în Italia procentul este de 52%, iar în Germania de 46%. Chiar și în acest context, România rămâne una dintre țările în care grijile actuale sunt legate într-o măsură mare de cele mai simple nevoi: facturi, mâncare și acces la servicii medicale. Pentru o parte importantă dintre români, întrebarea nu mai este cât pot economisi, ci dacă veniturile vor mai acoperi cheltuielile de bază.
