România trebuie să se pregătească pentru o iarnă și o primăvară 2027 în care prețurile la electricitate ar putea fi foarte mari, avertizează Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Oficialul spune că Sistemul Energetic Național s-a dovedit mai rezilient decât se așteptau mulți, însă situația rămâne complicată. Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă sunt în continuare închise, iar pentru moment nu există o perspectivă clară privind reluarea funcționării lor.
„Încă avem Reactoarele 1 şi 2, de la Cernavodă închise şi nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puţin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător”, a declarat Cristian Bușoi. Situația de la Centrala de la Cernavodă pune presiune suplimentară asupra sistemului energetic, iar fiecare zi în care reactoarele rămân oprite poate crește riscul unor prețuri mai mari la electricitate în lunile următoare.
Iarna și primăvara lui 2027 ar putea veni cu prețuri foarte mari
Cristian Bușoi a explicat că problema României se suprapune peste o situație dificilă la nivel european, unde prețurile gazelor sunt deja foarte ridicate. Secretarul de stat a participat săptămâna trecută la Reuniunea Informală a miniștrilor Energiei de la Dublin, unde a reprezentat România. Una dintre principalele teme discutate a fost tocmai necesitatea ca statele europene să se pregătească pentru o iarnă și o primăvară 2027 în care energia electrică ar putea rămâne foarte scumpă.
„Nu avem încă direcţia definitivă, dar, evident, unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se aşteptau foarte mulţi”, a spus Bușoi. Oficialul a explicat că discuția principală este acum legată de modul în care poate fi depășită actuala criză și de găsirea unor soluții prin care prețurile să devină mai stabile, în special pentru marii consumatori industriali și pentru furnizorii importanți.
Peste 800 de milioane de euro din PNRR au ajuns în sistemul energetic
Cristian Bușoi a vorbit și despre investițiile realizate prin PNRR, precizând că peste 800 de milioane de euro au fost absorbite de sistemul energetic. Banii au fost folosiți pentru cofinanțarea unor capacități de producție din surse regenerabile, pentru sisteme de stocare în baterii, dar și pentru două CET-uri, la Arad și Constanța. Acestea aduc un aport de electricitate în sistem și, în același timp, contribuie la rezolvarea problemelor legate de termoficare în cele două municipii.
Tot prin aceste investiții au fost finanțate și patru capacități de producție de hidrogen. Bușoi a precizat că România se apropie și de finalul perioadei de implementare a Fondului de Modernizare, prevăzut pentru intervalul 2020-2030. Din cele 12 miliarde de euro disponibile, aproximativ 10 miliarde sunt deja angajate în diverse proiecte. Oficialul consideră că energia trebuie să rămână o prioritate și în următorul cadru financiar multianual, aferent perioadei 2028-2034.
Digitalizarea și energia regenerabilă, printre direcțiile următoare
Cristian Bușoi consideră că România trebuie să continue investițiile în energie și în următorii ani, inclusiv prin fondurile care vor fi disponibile în viitorul cadru financiar. Printre direcțiile menționate se numără digitalizarea, soluțiile de securitate cibernetică și continuarea proiectelor de tip Contracte pentru Diferență pentru energiile regenerabile. România ar putea avea la dispoziție între 60 și 65 de miliarde de euro în perioada 2028-2034, iar o parte dintre aceste fonduri ar putea fi direcționate către sectorul energetic.
Declarațiile au fost făcute în contextul unei conferințe de specialitate organizate de publicația InvesTenergy, sub patronajul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei. Decidenți din sector urmau să discute marți despre investiții, oportunități și competitivitate. În acest context, avertismentul privind prețurile mari la electricitate vine pe fondul unei perioade în care România are două reactoare nucleare oprite și în care evoluțiile de pe piața europeană a energiei rămân dificile.
