Sărbătoare importantă în data de 4 februarie. Sunt sărbătoriți doi mari sfinți.
Ortodoxe
Sf. Cuv. Isidor Pelusiotul; Sf. Sfințit Mc. Avramie
Greco-catolice
Sf. cuv. Isidor Pelusiotul
Romano-catolice
Sf. Gilbert, pr.
Sfântul Cuvios Isidor Pelusiotul este pomenit în calendarul creștin ortodox la 4 februarie.
Cuviosul Isidor s-a născut în Alexandria, în timpul împăratului Teodosie cel Mic (408-450) și era rudă cu arhiepiscopii Alexandriei, Teofil și Sfântul Chiril.
A primit o educație solidă atât în domeniile profane - filosofia, retorica - cât și în cele duhovnicești.
Încă de tânăr a ales viața monahală, intrând într-o mănăstire din muntele Pelusiului.
S-a făcut cunoscut pentru viața sa îmbunătățită, pentru sfințenia cea mare și înțelepciunea lui, căci tuturor le era exemplu. A scris peste două mii de epistole și cuvinte de învățătură adresate monahilor, ierarhilor vremii și chiar fețelor împărătești, cât și creștinilor de rând ce căutau mântuirea.
Despre el vorbește Evagrie, istoric bisericesc, spunând: "Împărățind Teodosie, Isidor Pelusiotul era în mare cinste, de a cărui slavă ieșită din lucrurile și cuvintele lui se auzise departe și era lăudat de gurile tuturor. Acesta și-a obosit trupul cu ostenelile atât de mult, încât vedeau toți că are viață îngerească. Trăind în chipul vieții monahicești și al gândirii de Dumnezeu, era totdeauna și înaintea tuturor pildă, spre a fi urmat; el a scris multe cuvinte foarte folositoare".
Sfântul Isidor a fost un mare admirator al Sfântului Ioan Gură de Aur și în același timp apărător al său. Când Sfântul Ioan Gură de Aur a fost izgonit pe nedrept de pe scaunul patriarhal al Constantinopolului, Sfântul Isidor i-a scris arhiepiscopului Alexandriei, Teofil, și împăratului Arcadie, pe care l-a sfătuit să pună capăt intrigilor urzite împotriva Sfântului Ioan.
După moartea Sfântului Ioan Gură de Aur, l-a îndemnat prin scrisorile sale pe Sfântul Chiril Alexandrinul, care a urmat după Teofil, să scrie numele Sfântului Ioan în dipticele bisericești, ca al unui sfânt mărturisitor, ce a pătimit pentru adevăr multe răutăți de la oameni.
A scris și împăratului Teodosie, învățându-l să se îngrijească de pacea bisericească, și l-a îndemnat să convoace la Efes cel de-al treilea Sinod Ecumenic (431).
