Sărbătoare 27 ianuarie - Zi importantă în calendarul creștin ortodox

Ortodoxe
Aducerea moaștelor Sf. Ier. Ioan Gură de Aur; Sf. Marciana împărăteasa

Greco-catolice
Aducerea moaștelor Sf. Ioan Gură de Aur

Romano-catolice
Sf. Angela Merici, fc.

Aducerea moaștelor Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, se sărbătorește de Biserică la 27 ianuarie. Sfântul Ioan Gură de Aur (Hrisostom) mai este sărbătorit și la 30 ianuarie, împreună cu Sfinții Vasile și Grigorie Teologul, și la 13 noiembrie.

Sfântul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului, în timpul în care la conducerea Imperiului Roman de Răsărit se afla împăratul Arcadius (395-408).

În această zi se face pomenirea aducerii sfintelor sale moaște din surghiunul în care a fost trimis la dorința împărătesei Eudoxia, soția împăratul Arcadius, și unde a murit, și așezarea lor în Biserica "Sfinții Apostoli" din Constantinopol.

Sfântul Ioan Hrisostom sau Sfântul Ioan Gură de Aur (344-407), unul din marii Părinți ai Bisericii, a fost un fervent propovăduitor al dreptei credințe, ridicat la rangul de arhiepiscop al Constantinopolului de către împăratul Arcadius (398).

Acest mare învățător al lumii mustra toate nedreptățile care se făceau; chiar și pe împărat și pe împărăteasă îi învăța să facă lucruri drepte, iar pe boieri și demnitari, pe cei ce răpeau averi străine și făceau strâmbătate săracilor, îi îngrozea cu judecata lui Dumnezeu.

Deci, a început a se ridica asupra lui multă ură, nu numai de la clerici, cărora Sfântul Ioan le cerea să viețuiască după așezamântul legii, ci și de la stăpânitorii lumești.

Iar mai mult decât toți, împărăteasa Eudoxia s-a întors asupra lui pentru că tot ce spunea Ioan Gură de Aur împotriva celor ce răpeau bunuri străine, Eudoxia credea că sunt de fapt mustrări pentru propriile ei fapte. Pentru că era foarte iubitoare de argint, încât multora le făcea strâmbătate, luându-le averile cu sila.

"Împărăteasa voiește să fiu ca un mort, care nu vede nedreptățile ce se lucrează și nu aude glasurile celor asupriți și ale celor ce plâng și suspină și nu face mustrări celor ce greșesc. Dar de vreme ce sunt episcop și mie îmi este încredințată purtarea de grijă pentru suflete, sunt dator a privi cu ochi neadormiți asupra tuturor, a asculta cererile tuturor, a învăța pe toți și a certa, iar pe cei ce nu se pocăiesc, a-i mustra", spunea Sfântul Ioan Gură de Aur de la înălțimea amvonului, în calitate de ierarh al Constantinopolului.

Când cererile împărătesei de a înceta cu mustrările deveniseră imperative, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că nu poate să asculte ordinele venite de la palat: "Pentru ca știu că a nu mustra fărădelegile și a nu certa pe cei ce fac rele, este dovedită pierzare și mă tem că dacă vom tăcea noi pentru cele ce se fac cu nedreptate, să nu se zică și despre noi cuvântul acesta al lui Iosie: Preoții au ascuns calea Domnului" ("Viețile Sfinților").

În timpul controverselor origeniste, în urma unui sinod, Sfântul Ioan a fost suspectat de erezie și a fost alungat din scaunul patriarhal. Deși s-a întors pentru o scurtă vreme, Sfântul Ioan a fost în cele din urmă exilat în Armenia, la Cucuz, apoi la Comane, unde, îndurând mari privațiuni, a și murit.

Trupul nestricat al Sfântului Ioan a fost luat cu rugăciuni de la Comane, unde era îngropat, la inițiativa patriarhului Constantinopolului, Sfântul Proclu, în timpul împăratului Teodosie (408-450).

Pretutindeni, prin sate și prin orașe, moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur, puse într-un sicriu de aur, au fost petrecute cu cântări de psalmi, făclii aprinse și mireasmă de tămâie. Iar când au ajuns la Constantinopol, împăratul Teodosie însuși a îngenunchiat și s-a rugat cu lacrimi ca Sfântul Ioan să ierte fărădelegea mamei sale Eudoxia.

Au fost așezate apoi sfintele sale moaște în Biserica "Sfinții Apostoli", în ziua de 27 ianuarie. Spre veșnica pomenire a Sfântului Ioan Gură de Aur, marele păstor și învățător al creștinătății întregi, Biserica a hotărât ca această zi să se prăznuiască în fiecare an.